Nina Cassian, considerată a fi marea seducătoare a literaturii române, a decedat la vârsta de 89 de ani, la New York, după o viaţă tumultoasă, marcată de cenzura comunistă, dar şi de o creaţie ce s-a manifestat în mai multe domenii - poezie, proză, eseu şi traduceri-, atât în România, cât şi în SUA.

Nina Cassian a decedat în urma unui stop cardiac. Ea a murit "liniştită", în reşedinţa ei. Serviciul memorial va avea loc luni, 21 aprilie, la ora 15.00 (ora locală, n.r.), la Riverside Memorial Chapel din New York. Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (27 noiembrie 1924, Galaţi), este poetă, eseistă şi traducătoare. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut). Scriitoarea s-a mutat cu familia la Braşov, unde a intrat la Liceul Principesa Elena, şi Bucureşti, urmând şi cursurile Institutului Pompilian. A frecventat cercuri intelectuale de stânga şi, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate. În paralel, primele ei încercări literare au fost generos încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. În 1945 i-a apărut prima poezie, "Am fost un poet decadent", în ziarul România liberă. Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste "La scara 1/1". În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, şi poezie proletcultistă. "După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, precum şi două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi. Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză şi inventează o nouă limbă poetică, "limba spargă". În 1969, Cassian primeşte premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ale Americii ca "visiting professor", în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi. Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ţinea un jurnal ce conţinea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind "subversive". Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărţile i-au fost interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu. În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-şi lansa volumele "Confidenţe fictive" - proză şi "Spectacol în aer liber"- antologie de poezie. De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian a acordat autografe la Hotel Intercontinental din Bucureşti la lansarea cărţii sale pentru copii "Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru şi alte poezii". În 1943, Nina Cassian s-a căsătorit cu Vladimir Colin, autor de basme pentru copii, însă s-a despărţit de acesta după cinci ani. Ulterior, poeta s-a căsătorit cu Al. I. Ştefănescu, pe care l-a numit "marea sa dragoste", cei doi fiind împreună pentru 36 de ani, până la decesul acestuia. La New York, Nina Cassian s-a căsătorit, pentru a treia oara, cu muzicianul Maurice Edwards. Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost "muza lui Ion Barbu", fiind iubită şi de alţi scriitori celebri, între care Marin Preda.