Cea mai mare parte a fondurilor europene post-aderare alocate României pe şapte ani se îndreaptă către proiecte care trebuie realizate de autorităţile locale. Cei care îşi încep sau reîncep acum mandatele intră direct în "pâinea" atragerii şi cheltuirii banilor. Importanţa "aleşilor" este maximă atât la stadiul de idee al unui proiect, cât şi pentru a asigura derularea acestuia şi finalizarea în bune condiţii, adică faimoasa "absorbţie" a fondurilor. "Problema principală este că liderii au mandate prea scurte pentru a avea o viziune pe termen lung", a spus, recent, preşedintele unei organizaţii europene din domeniul protecţiei mediului. Nu sună familiar?

Când vine vorba de finalizarea unor proiecte de interes public, la nivelul administraţiei locale, mai ales dacă includ fonduri europene, viziunea pe termen lung este absolut necesară. Altfel, ştim deja cine va trebui să plătească: bugetul public, adică exact alegătorii. Aleşii locali au o carte esenţială de jucat. Programele prin care se derulează fondurile europene post-aderare sunt în plin "avânt" de lansare. Multe linii de finanţare au fost deja deschise şi aşteaptă proiecte. Unele sunt în plin proces de selecţie. Altele nu au fost încă lansate. Altfel spus, este o perioadă decisivă pentru acordarea finanţărilor.
Toţi cei care încep acum mandatele trebuie să continue proiectele deja începute şi să vină cu idei noi. Şi bine argumentate. În caz contrar, este simplu: se pierd banii. Aceasta înseamnă că: fie nu se decontează cheltuielile deja făcute, fie, mai grav, se acordă finanţarea, dar banii se cer înapoi în cazul descoperirii unor fraude. Nu puţine cazuri de acest gen au apărut pe parcursul derulării fondurilor de pre-aderare. Cele mai multe nereguli au fost în rândul întreprinzătorilor. Ca valoare, însă, cele mai importante proiecte cu nereguli aparţin consiliilor judeţene. Pentru exemplificare: 1,2 milioane euro cerute înapoi de Comisia Europeană la Constanţa, proiect de 3,5 milioane euro - reziliat la Brăila, o finanţare de 2,9 milioane euro - reziliată, în Alba.
În fine, să nu uităm de cele 14 proiecte de infrastructură rurală, de 11,6 milioane euro, reziliate în cadrul programului SAPARD.
Până în 2013, autorităţile publice locale au acces la mai multe programe (prin componentele acestora) finanţate de Uniunea Europeană, care însumează 11,5 miliarde euro: un program care se adresează 100% autorităţilor publice: cel de "dezvoltare a capacităţii administrative" - 200 milioane euro; un program 99% adresat autorităţilor publice: cel de mediu - 5,6 miliarde euro. Programul Operaţional Regional: două componente sunt pentru infrastructura regională, una - pentru poli urbani de creştere, iar cea pentru turism - parţial adresată autorităţilor locale (valorificarea patrimoniului cultural). În total, circa 3,5 miliarde euro. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală: primăriile au acces la: investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice, investiţii pentru renovarea satelor, adică, la circa 2 miliarde euro. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice: anumite componente ale finanţărilor pentru IT, plus alte linii de finanţare pentru cercetare-dezvoltare şi pentru proiecte energetice (minimum 200 milioane euro).

Provocările ţin atât de iniţiativa necesară pentru întocmirea unui proiect, cât şi de abilitatea de a-l duce la bun sfârşit. Aceasta înseamnă că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene trebuie să vrea, apoi să aibă idei, apoi să asigure resursele umane şi financiare, apoi să gestioneze în mod corect procesul de licitaţii publice. În final, trebuie să trimită facturile "ca la carte" pentru decontarea banilor. Cum sunt aleşii tăi?