Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, prezent joi, 11 ianuarie, la Oradea, a declarat că primarii municipiilor şi oraşelor mari au intrat în panică din cauza deciziei Guvernului de a păstra la bugetul naţional o parte din impozitul pe venit.

„Am văzut o panică la nivelul autorităţilor locale, în special la municipii şi oraşe mari. Urmează un an dezastruos: impozitul pe venit nu va ajunge 100% la autorităţile locale”, a declarat preşedintele UDMR. Potrivit lui Kelemen Hunor, Guvernul a impus „o schimbare radicală”: impozitul provenit din dividende, pensii etc. ajung la bugetul de stat, în loc să fie redirecţionat spre bugetele locale. În acest fel, vor fi „zeci, sute de milioane de lei în minus” la bugetele autorităţilor locale. „La mijlocul anului vom vedea că nu mai sunt bani pentru investiţii, pentru că aceşti bani rămân la dispoziţia Guvernului”, afirmă Kelemen Hunor.

 

„Decizia absolut de neînţeles”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor”, consideră „absolut de neînţeles” decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la retrocedarea imobilelor către cultele religioase.

ÎCCJ a unificat practica în ce priveşte retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, motivarea deciziei instanţei supreme fiind publicată în Monitorul Oficial al României, astfel că aceasta a devenit obligatorie. Concret, întrucât s-a constatat divergenţă de practică cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor legale în litigiile dintre Eparhia Reformată din Ardeal şi Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme au iniţiat formularea recursului în interesul legii (RIL) cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin (1) şi art. 4 alin.(2)-(5) din OUG nr. 94/2000, în raport de art. 32-34 din Decretul Lege 115/1938 şi art. I din Decretul 176/1948.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că sintagma „imobile care au aparținut cultelor religioase” are în vedere exclusiv patrimoniul unităţilor componente ale cultelor religioase, iar nu şi patrimoniul unor așezăminte distincte, înscrise în cartea funciară ca proprietari tabulari, potrivit deciziei ÎCCJ publicată în 21 decembrie 2023, în Monitorul Oficial. Condiţia sine qua non ce trebuie îndeplinită pentru retrocedare este dovedirea dreptului de proprietate pe care cultul religios l-a avut anterior asupra imobilului revendicat.

Preşedintele UDMR consideră că această decizie creează un precedent, legiferând furtul comuniştilor, încălcând dreptul la proprietate. „Să spui după 34 de ani cultelor religioase să aducă documente din seclolul 19, cartea funciară nemaifiind suficientă”, menţionează Kelemen Hunor, înseamnă rea-voinţă, întoarcerea deciziei de retrocedare asumată politic în anii 90. „Trebuie să găsim soluţie în Parlament, pentru a crea o siguranţă pentru proprietatea privată. Altfel, niciun om, nicio instituţie, nicio biserică nu poate fi sigură că dreptul la proprietate este de neatins. Comuniştii au confiscat aceste imobile de la biserici. Voinţa politică a fost clară atunci când s-a luat decizia retrocedării în Parlament”, a declarat preşedintele UDMR.