Deputaţii şi senatorii bihoreni aleşi la sfârşitul lunii noiembrie 2008 în cadrul primului scrutin uninominal au încheiat primul an din mandatele de parlamentari ce le-au fost încredinţate. Cel mai activ parlamentar bihorean s-a dovedit a fi actualul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, care, pe parcursul acestui an, s-a adresat miniştrilor fostului cabinet cu privire la probleme concrete cu care se confruntă judeţul Bihor. Acesta a avut nu mai puţin de 101 luări de cuvânt în plen, susţinând 17 declaraţii politice şi adresând 34 de întrebări premierului şi miniştrilor săi. La polul opus se regăsesc deputaţii Ioan Sorin Roman (PSD) şi Ştefan Seremi (PD-L), care au luat cuvântul doar pentru a-şi depune jurământul la primirea mandatului. La fel a procedat şi liderul PSD Bihor, senatorul Ioan Mang.


Deputatul din Colegiul uninominal 1 (Marghita), Derzsi Akos, membru în comisia pentru sănătate şi familie, a avut nouă luări de cuvânt în plen, susţinând patru declaraţii politice: "Praf de cauciuc în ochii organelor de control"; "Cât de scumpe sunt şansele pentru vindecare?"; "Sfatul după faptă e manta după ploaie"; "Criza nu bate condiţiile vătămătoare". De asemenea, de la începutul mandatului său de parlamentar, Derzsi Akos a iniţiat 11 propuneri legislative, dintre care două au devenit, între timp, legi: propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, respectiv propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Pe de altă parte, Derzsi Akos a adresat o interpelare ministrului Educaţiei, cu privire la situaţia manualului şcolar de matematică pentru clasa a II-a în limba maghiară.

Lakatos Petru (UDMR), deputat reprezentând Colegiul uninominal nr. 2 (Săcueni), este membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Lakatos a fost singurul parlamentar bihorean care a făcut parte din comisii parlamentare de anchetă, mai exact trei la număr: comisia pentru verificarea situaţiei Societăţii Comerciale "Nicolina" S.A. şi a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008, comisia pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului", respectiv comisia pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului pentru acţiuni de promovare a turismului şi a imaginii României. Parlamentarul UDMR a avut 34 de luări de cuvânt în plen şi a susţinut patru declaraţii politice ("Alegătorii au votat. Guvernanţi, la treabă!"; "Noul Cod fiscal, lipsă la inventar"; "Scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, domnul Traian Băsescu"; răspuns dat preşedintelui ţării, Traian Băsescu). Şi-a pus semnătura pe opt proiecte legislative, una dintre ele devenind lege: cea referitoare la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Reprezentanta Colegiului uninominal 3 (Aleşd), Lucia Varga (PNL), este membră în comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, respectiv în comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Lucia Varga a avut 24 de luări de cuvânt în plen şi a susţinut 14 declaraţii politice, acestea din urmă făcând referire la "recordurile" Guvernului Boc, sănătatea naţiunii; protecţia mediului, Codurile Boc, alegerile europarlamentare, situaţia copiilor din România, introducerea impozitului forfetar etc. De asemenea, deputatul PNL a iniţiat 14 proiecte legislative, aflate fie în comisii, fie în dezbaterea camerelor, două dintre ele fiind deja adoptate: cele referitoare la Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, respectiv modificarea Legii administraţiei publice locale. Într-un an de mandat, Varga a adresat membrilor Guvernului patru întrebări şi nouă interpelări pe probleme de mediu şi nu numai.

În Colegiul uninominal 4 (Beiuş-Ştei) deputat a fost ales liberalul Nicolae Jolţa, care face parte din Comisia pentru industrii şi servicii. În cele 12 luni de la câştigarea mandatului, acesta a avut doar patru luări de cuvânt în plenul Camerei. De asemenea, a susţinut două declaraţii politice: "Criza celor două Românii" şi "Drumuri mai proaste spre staţiuni mai promovate". În schimb, a semnat, alături de alţi parlamentari, şapte propuneri legislative, referitoare la învăţământul superior, învăţământul preuniversitar, statutul personalului didactic etc. Nicolae Jolţa a adresat membrilor Cabinetului Boc o singură interpelare în care s-a interesat de stadiul lucrărilor de modernizare a DN 76 Oradea-Deva.

Printre parlamentarii care au reuşit să ia cuvântul în plen doar o sigură dată, la depunerea jurământului, se numără democrat-liberalul Ştefan Seremi, reprezentant al Colegiului uninominal 5 (Ceica-Holod). Acesta este membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Pe de altă parte, Seremi este cosemnatar la şapte propuneri legislative iniţiate în acest an şi care se referă la organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, modificarea şi completarea legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, modificarea şi completarea legii privind Inspecţia Socială etc.

Tot o singură luare de cuvânt în plen a avut şi reprezentantul Colegiului uninominal 6 (Salonta), social-democratul Ioan Sorin Roman. În schimb, acesta a semnat 12 propuneri legislative, referitoare la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, stimularea construcţiei de locuinţe sociale, desfăşurarea alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale, precum şi a referendumului, alocaţia de stat pentru copii, Codul Fiscal etc. De asemenea, a dresat trei întrebări şi cinci interpelări miniştrilor Guvernului Boc cu privire la problemele farmaciştilor şi a crescătorilor de bovine, accize, lăcaşuri de cult.

Sonia Drăghici (PSD), reprezentantă a Colegiul uninominal 7 (Oradea-Sud), este membră în Comisia pentru sănătate şi familie. În primul an de mandat aceasta a luat cuvântul în plen de 22 de ori şi a susţinut 15 declaraţii politice, acestea din urmă cu privire la probleme din sistemul sanitar, dar şi cu privire la Cetatea Oradea şi situaţia romilor. De asemenea, a iniţiat 13 propuneri legislative privind circulaţia pe drumurile publice, reforma în domeniul sănătăţii, etichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic, stimularea construcţiei de locuinţe sociale etc. Pe de altă parte, cele trei întrebări adresate membrilor Guvernului au avut ca temă memoriile primite din partea a trei cetăţeni din judeţul Bihor.

Colegiul uninominal 8 (Oradea - Nord-Vest) este reprezentat în Camera Deputaţilor de Peto Csilla (UDMR), membră în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi secretar al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Peto Csilla a avut 11 luări de cuvânt în plen şi a susţinut 11 declaraţii politice cu privire la revoluţia maghiară din 1956, salarizarea unitară, politizarea învăţământului, strategia educaţională etc. De asemenea, a avut opt iniţiative legislative, două devenind lege: cea privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, respectiv cea cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. A mai adresat 11 întrebări şi interpelări miniştrilor, printre problemele semnalate fiind şi situaţia clădirii Teatrului de Stat din Oradea.
Reprezentantul Colegiului uninominal 9 (Oradea - Centru-Est), democrat-liberalul Octavian Bot, este membru în Comisia pentru politică externă. În plen a luat cuvântul de 15 ori şi a susţinut şase declaraţii politice. De asemenea, s-a numărat printre iniţiatorii a patru propuneri legislative privind încadrarea în condiţii speciale a unor locuri de muncă din carierele de extracţie a lignitului prin lucrări miniere la zi, reforma în domeniul sănătăţii, Inspecţia Socială, respectiv lucrările de construcţie de reţele de transport şi distribuţie energie electrică. Cele trei întrebări adresate miniştrilor s-au referit la condiţiile de organizare a tombolelor, măsurile pentru achitarea debitelor restante către SC Compania de Apă Oradea SA, respectiv situaţia de la CET II Oradea.

Senatorul Cseke Attila, reprezentant al Colegiului senatorial 1 (Marghita-Săcueni), proaspăt uns ministru al Sănătăţii, a activat în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, precum şi în Comisia pentru regulament. Acesta a avut cele mai multe luări de cuvânt în plen dintre toţi parlamentarii bihoreni: nu mai puţin de 101. De asemenea, a susţinut 17 declaraţii politice pe teme ca necesitatea descentralizării administraţiei publice, legiferarea defectuoasă şi excesivă a executivului, adoptarea Codurilor, despăgubiri pentru casele naţionalizate, reforma sistemului medical, rolul Parlamentului etc. A adresat 31 de întrebări membrilor Guvernului, care vizau linia de cale ferată de mare viteză Budapesta-Bucureşti-Constanţa, reabilitarea drumurilor naţionale din Bihor, finanţarea sistemului sanitar etc. În ceea ce priveşte interpelările, nouă au fost adresate miniştrilor, pe teme cum ar fi lucrările de reabilitare a Palatului Justiţiei din Oradea, sporirea atribuţiilor Gărzii Financiare, autostrada Transilvania, demiterea managerilor de spitale din Bihor etc., în timp ce alte trei interpelări au fost adresate direct premierului Emil Boc. Acestea din urmă se refereau la restituirea către bugetele locale a banilor luaţi de Guvern la sfârşitul anului trecut, pregătirea şedinţei comune a guvernelor român şi maghiar, respectiv modificările neconforme cu legislaţia UE în domeniul achiziţiilor publice. Pe de altă parte, Cseke Attila s-a numărat printre iniţiatorii a nouă propuneri legislative, referitoare la acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport, dezvoltarea regională a României, procedura insolvenţei, Fondul pentru Mediu, asociaţii şi fundaţii.

Reprezentantul Colegiului senatorial nr. 2 (Beiuş-Ştei-Aleşd), liberalul Cornel Popa, este secretarul Biroului Permanent al Senatului şi a activat în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii. În primul an de mandat Popa a luat cuvântul în plen de 16 ori şi a susţinut 19 declaraţii politice referitoare la impozitul forfetar, activitatea Guvernului, salarii, protestul din justiţie, situaţia din învăţământ, precum şi despre Autostradă. Cele 14 întrebări şi interpelări adresate miniştrilor Cabinetului Boc au avut ca temă sistemul sanitar bihorean, construirea reţelelor de apă şi canalizare în localităţile bihorene, infrastructura rutiera în zona de N-V a României, centuri ocolitoare etc. Totodată, Popa s-a adresat şi premierului Emil Boc cu privire la marginalizarea judeţului Bihor, mutarea sediului ITRSV de la Oradea la Cluj-Napoca, finanţarea lucrărilor la autostrada Transilvania, situaţia economică din România.

Senatorul democrat-liberal Petru Filip, reprezentant al Colegiului senatorial nr. 3 (Ceica-Holod-Salonta-Oradea Sud), este preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. În primul an al primului său mandat de parlamentar, Petru Filip a susţinut două declaraţii politice în care a vorbit despre soluţii la criza economică şi despre descentralizare. De asemenea, a adresat o interpelare cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale de Luptă Împotriva Drogurilor şi o altă interpelare adresată premierului, referitoare la furnizarea agentului termic către populaţie. A luat cuvântul în plen de 72 de ori.
Reprezentantul Colegiului senatorial nr. 4 (Oradea), social-democratul Ioan Mang, a activat în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi în comisia pentru egalitatea de şanse. A avut o singură luare de cuvânt în plen pe parcursul primului an de mandat - la depunerea jurământului. De asemenea, a adresat o întrebare Guvernulu cu privire la soluţionarea plăţii celei de-a doua tranşe din despăgubirile cuvenite pe baza Legii 290/2003, pentru doi bihoreni.