"Căutaţi în ţara Dumneavoastră cel mai frumos exemplu de femeie, de Mamă, realizatoare prin activitate şi prestigiu uman şi social, fie printre persoanele cunoscute, fie printre acele, ce au trecut în Istorie".

În anul 1937, în perioada 6-21 mai, are loc la Paris cel de-al doilea Congres Internaţional "La mère au foyer, ouvrière de progrès humain" ("Mama în cămin, făuritoare a progresului uman"). Acest congres a tratat o problemă de mare importanţă, şi anume Maternitatea, în sensul cel mai nobil al cuvântului, cu toate greutăţile şi mai ales bucuriile pe care le comportă ea. Comitetul organizator a trimis un apel tuturor ţărilor europene şi chiar Statelor Unite ale Americii să colaboreze la această nobilă acţiune şi să trimită materiale de documentare istorică, cele mai reuşite lucrări urmând a fi premiate.

Capodoperă a Elenei Aciu

Şi la noi în ţară s-au constituit Secţii Naţionale ale Comitetului Internaţional al Congresului. Iată ce se spunea în această invitaţie: "Căutaţi în ţara Dumneavoastră cel mai frumos exemplu de femeie, de Mamă, realizatoare prin activitate şi prestigiu uman şi social, fie printre persoanele cunoscute, fie printre acele, ce au trecut în Istorie".

Elena dr. Aciu răspunde acestui apel şi trimite o lucrare cu caracter monografic, referitoare la viaţa şi activitatea "matroanei din Dealul Ţarinii", Clara Maniu, mama marelui om politic Iuliu Maniu. Comitetul organizator a acordat trei premii, dintre care unul a fost decernat scriitoarei Elena dr. Aciu, premiu constând dintr-o plachetă de bronz cu o frumoasă inscripţie.

Această capodoperă a Elenei dr. Aciu a fost elogiată de către presa vremii şi se pot da aici doar două exemple: "Această monografie are meritul de a fi prezentat lumii o icoană de Româncă şi Creştină în faţa căreia se descopere cucernic tot Ardealul românesc, Ţara întreagă: icoana Doamnei Clara Maniu, împodobită cu nimbul muceniciei, pe care a aşezat-o la loc de frunte în galeria mamelor providenţiale stăruinţa unei vieţi active, devotată muncii creatoare, virtuţilor străbune"; "În această lucrare se ridică din icoane şi amintiri duioase, o statuie literară unui chip sfânt de mamă, atât de drag amintirii noastre, chipul Doamnei Mare, a Bunicuţii de la Bădăcin şi se împleteşte în istoria românească un nume, care va înfrânge legile uitării: Clara Maniu"

Clara Maniu, mama lui Iuliu Maniu, ce şi-a trăit ultima parte din viaţă, până la venerabila vârstă de 87 ani, în căsuţa de pe Dealul Ţarinii din Bădăcin, îmbogăţeşte galeria mamelor celebre cu bunătatea, înţelepciunea şi altruismul nobil. Era iubită de toţi, avea sufletul cald, mereu deschis, ochii plini de bunătate, calmă şi pururea senină. Aflată în fruntea Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, a înfiinţat la Şimleu o şcoală de fete, o bibliotecă şi un muzeu şi a fost prezentă la marile manifestaţii naţionale, astfel fiind în fruntea femeilor românce, la Procesul Memorandului din 1892, manifestând şi îmbărbătându-i pe cei prezenţi. Dar înainte de toate a fost mamă devotată pentru cei cinci copii ai săi - Cassiu, Iuliu, Sabina, Cornelia și Elena, cărora le-a insuflat iubirea faţă de tradiţii şi identitate naţională. Tot ea a fost cea care, după moartea mamei ei, la doar 14 ani, s-a îngrijit de gospodărie, de tatăl ei şi cei trei fraţi mai mici.

"Ea a vegheat asemenea unei ilustre mame din istoria Romei"

Clara Maniu, a avut fericirea să vadă, în decembrie 1918, realizarea României Mari şi să-l privească pe fiul ei mai mic conducând destinele Ardealului ca preşedinte al Consiliului Dirigent şi destinele ţării ca prim ministru în primul mandat din 1928. A fost răsplătită să vadă împlinirea marilor idealuri pentru care a luptat. Alături de soţul ei, a întemeiat una dintre cele mai distinse familii din Ardeal. În casa lor s-au întâlnit intelectualii vremii, aici s-au luat hotărâri pline de curaj şi speranţă, decizii menite a da poporului lumină. A participat cu curaj la marile evenimente ale vieţii politice: "ea a vegheat asemenea unei ilustre mame din istoria Romei, asupra copiilor ei. Voinţa ei de fier şi dragostea de neam a trecut prin legile firei de la suflet la suflet inspirând îndemn, elan generos, perseverenţă şi tărie."

Vasile Alecsandri, marele poet, într-o scrisoare adresată RFRS din 6 ianuarie 1884, apreciind munca femeilor sălăjene, conduse de Clara Maniu spunea: "Ele fac parte din acea pleiadă de bune patrioate, cari înţeleg înălţimea menirei lor şi vor şti a-o împlini păşind pe urma matronelor din Roma, mame ale atâtor oameni nemuritori."  Se pare că întreaga bibliotecă a reuniunii, printre care şi valoroasa operă a lui Vasile Alecsandri ar fi dispărut în anii tulburi ai primului razboi mondial.

Clara Maniu a fost prezentă la marile manifestaţii naţionale, astfel a fost în fruntea femeilor românce, la Procesul Memorandului din 1892, manifestând şi îmbărbătându-i pe cei prezenţi. L-a petrecut la închisoarea din Seghedin pe fratele ei Iuliu Coroianu, redactorul Memorandului şi unul dintre primii fruntaşi politici români condamnaţi. În timpul întemniţării a ajutat cât a putut pe cei în suferiţă.

 

Campania pentru reabilitarea Casei Memoriale Maniu       

Pentru că Bădăcinul a cunoscut nu doar un Om, ci mulţi Oameni, pentru că acolo, casa care i-a strâns sub acoperişul ei încă se împotrivişte cu ultimele puteri distrugerii şi uitării, am demarat un proiect ca să salvăm o filă de istorie naţională. Ca să legăm şi noi, generaţia curentă, lucruri bune de cele înfăptuite de cei de dinaintea noastră.

Doritorii pot să sprijine acest proiect, în continuare, donând în conturile:

Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400; Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205; Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730; Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com