* ne răspunde prof. dr. Aurel Babeş, medic primar diabetolog, director general al Spitalului Clinic Judeţean Oradea * La ora actuală, în lume, sunt 180 milioane de diabetici diagnosticaţi şi trataţi * Creşterea este exponenţială mai ales în Europa, SUA, Canada * În SUA sunt zone unde diabeticii depăşesc 25 % din populaţie (Arizona) * România se află în situaţie asemănătoare ca toate ţările Europei de Vest şi Centrale * Creşterea numărului de pacienţi este exponenţială, în ultimii 10 ani, cifrându-se anual la 40.000-50.000 * În Bihor sunt aproape 13.000 pacienţi trataţi (diagnosticaţi sunt mai mulţi) - Care sunt cele mai noi modalităţi terapeutice în diabetul zaharat, mai ales că mulţi îl consideră incurabil ca neoplasmul, HIV etc? - Să precizăm că există două tipuri de diabet: 1 şi 2. Diabetul zaharat de tip 1 este determinat de distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină, fapt ce impune necesitatea injecţiilor zilnice de insulină. La 1 iulie 2003, în România erau în evidenţă 374.519 persoane cu diabet zaharat tip 1, dintre acestea 74.976 fiind tratate cu insulină. Diabetul zaharat tip 2 este afecţiunea cauzată de incapacitatea organismului de a utiliza eficient insulina şi/sau producerea acesteia în cantitate insuficientă. Inovaţiile prezentate la cea de-a 44-a întâlnire ştiinţifică anuală a Asociaţiei Americane de Diabet (ADA) ne conduc tot mai aproape de momentul în care le vom practica. Printre acestea se numără: testarea glicemiei fără înţepare, folosirea insulinei inhalatorie, a unor noi clase de antidiabetice orale cu efect asupra reducerii glicemiei. Transplantul de organe şi metodele genetice sunt, deocamdată, mai puţin extinse, necunoscându-se în totalitate reacţiile adverse care pot apărea. - Se afirmă adesea că cele mai de temut în diabet sunt complicaţiile. Sunt ele ireversibile? - De obicei, o treime dintre pacienţii noi diagnosticaţi au deja complicaţii. Unele sunt ireversibile, altele pot fi stabilizate. La Congresul de la Arad, de săptămâna trecută, în mai multe lucrări a fost relevat faptul că, de multe ori, în momentul când pacientul face infarct miocardic sau accident vascular cerebral, află că are şi diabet. Se estimează că actualmente în ţară sunt 700.000 de pacienţi, din păcate, trataţi cât de cât corect sunt 350.000 (situaţia statistică după reţetele cu CNP raportate nominal la CNAS). Terapia în România este una dintre cele mai moderne şi anume: tratamentul oral (tablete) cu cele mai moderne scheme terapeutice, iar în ceea ce priveşte insulina, care în prezent rămâne unica soluţie benefică în diabetul tip 1, se face cu insulină umană biosintetică şi analogi de insulină (un mod de administrare comod pentru pacienţi, cu stilouri şi seringi cu ace foarte fine care nu traumatizează pacienţii). Transplantul de pancreas nu se practică în mod curent peste tot, se face numai în situaţia asociată cu transplant renal, în cazurile de insuficienţă renală (cei cu dializă), dar cea mai mare problemă este compatibilitatea şi listele de aşteptare foarte lungi. Se mai practică, dar nu pe scară largă transplantul de celule Beta (pancreatice). - În România, se efectuează transplantul de celule Beta? - S-au efectuat la Constanţa câteva, dar nu cunoaştem încă rezultatele (evaluarea este dificilă). Vă dau un exemplu: transplantul de ficat, în jurul căruia s-a făcut mare vâlvă, dar nici un pacient nu mai trăieşte, organismele respective respingând noul ficat. - Ce este cu insulina inhalatorie, pe când credeţi că va fi la îndemâna pacientului român? - Ea este în stadiul de cercetare, deocamdată, deşi se promite an de an că o vom avea. Personal sper în ea dar nu am prea multă încredere cum vor putea fi ajustate dozele. - Sunt voci care afirmă că tratamentul cu anumite geluri, plante, ceaiuri duce la scăderea valorilor glicemiei, până la normalitate. Cum comentaţi? - Este posibil la pacienţii cu diabet tip 2, care şi-au schimbat stilul alimentaţiei, mai corect, prin dietă, iar acest tratament cu ceaiuri demonstrează că glicemia poate fi echilibrată într-un moment, în acest fel. Adică se poate renunţa la medicaţia orală pentru un timp (câţiva ani doar), dar de diabet nu se scapă. - Domnule doctor, este diabetul incurabil sau nu? - Diabetul se poate remite prin transplant, vindeca însă nu. Orice diabet are perioade de remisie. El este unul dintre bolile cele mai perfide ale secolului (ai tulburări cardiace, alte stări de disconfort, descoperi, de fapt, că diabetul este vinovat). - Analogia dintre neoplasm şi diabet ca boli incurabile mi se pare anacronice, din moment ce, primul, descoperit în fază incipientă, se poate vindeca, iar al doilea doar... remite, nu credeţi? - Cu diabetul tratat corect şi bine se poate trăi chiar o jumătate de secol. Un lucru foarte important, diabeticii sunt productivi, activi. Costurile în tratamentul diabetului sunt imense peste tot şi în SUA, şi în Europa. - Genetic, nu se poate vindeca diabetul? - În cei 38 de ani de diabetologie, nu am întâlnit diabet vindecat, remis, da. Genetic vorbind, speranţele sunt enorme, dar suntem în fază de cercetări. - Valorile glicemiei considerate normale au fost reformulate destul de des. Care sunt cele actuale acceptate de lumea medicală? - Criteriile s-au reformulat în urmă cu şapte ani, când eram tânăr medic, valorile de 130-140 erau considerate normale. Ele au scăzut pe parcurs, astăzi considerâdu-se valori normale ale glicemiei între 80-110. La 110, este alarmă mare, avertizându-ne dezechilibrul.