Pe parcursul ultimelor săptămâni, tot mai dese au fost intervenţiile Serviciului Judeţean de Ambulanţă în cazurile de intoxicaţii cu ciuperci, ultimele trei semnalându-se la sfârşitul săptămânii trecute. Doi membri ai unei familii din Cociuba Mică, în vârstă de 22 şi 20 de ani, şi un bărbat de 59 de ani, din Ortiteag au fost transportaţi de urgenţă cu maşinile Ambulanţei, în perioada menţionată, la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale. Cei trei se află acum în afara oricărui pericol. Cum putem preveni? *Pentru a evita neplăcerile generate de consumul de ciuperci, medicii recomandă acordarea unei atenţii sporite la sursa de achiziţionare a acestor produse *Singurele ciuperci care pot fi consumate fără a ne expune riscului de a suferi o intoxicaţie sunt cele comercializate de unităţile autorizate, fie că ciupercile sunt în stare crudă sau conservate. De reţinut că ciupercile prezintă numeroase asemănări fenotipice (aspect exterior), dar au conţinut chimic diferit *În cazul în care se produce, totuşi, o intoxicaţie cu ciuperci, persoanele afectate trebuie să se adreseze unităţii medicale celei mai apropiate, în vederea efectuării consultului de specialitate şi a instituirii unui tratament corespunzător *În acelaşi timp, trebuie evitată aplicarea unei terapii empirice, întrucât aceasta nu ar face decât să agraveze evoluţia bolii ori să întârzie eficienţa tratamentului medical *Este recomandată prezentarea la medic la cel mult două trei ore de la apariţia simptomelor Cum se manifestă o intoxicaţie cu ciuperci? În principal, simptomatologia în cazul intoxicaţiilor cu ciuperci este de natură digestivă, boala manifestându-se, în faza incipientă, prin greaţă, vărsături, cefalee, dureri abdominale, iar în faze avansate prin dezorientare temporo-spaţială, pierderea cunoştinţei, hipersecreţie salivară, bronşică sau chiar convulsii. În cazul în care nu se apelează din timp la medic, pot apărea, ulterior, agravării ale bolii, precum: insuficienţă hepatică, renală. De reţinut că semnele bolii apar după ce toxinele au intrat în circuitul sangvin şi s-au fixat în celulele hepatice. Şeful Clinicii de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic Judeţean Oradea, dr. Szegedi Ladislau a precizat că, în anumite cazuri, toxinele degajate de ciupercile ingerate pot ataca sistemul nervos, iar pacienţii pot să manifeste delir, agitaţie sau chiar să agreseze corporal pe cei din jur. În aceste situaţii se recurge la administrarea de sedative. Unele forme grave de boală, generate de un consum în cantităţi mari de ciuperci otrăvitoare, au o evoluţie defavorabilă, putând fi chiar letale. De menţionat, de asemnea, că nu există, până în prezent, un antidot specific, care să poată fi adminsitrat cu succes în cazul unei intoxicaţii cu ciuperci. De altfel, eficienţa tratamentului instituit în spital (spălături gastrice, administrare de substanţe cu rol de absorbţie a toxinelor, de soluţii perfuzabile) este cu atât mai mare cu cât prezentarea la medic se face mai din timp. Desigur, evoluţia bolii depinde, într-o anumită măsură, şi de cantitatea de ciuperci ingerată, starea de sănătate a pacientului (eventual prezenţa altor afecţiuni), dar şi de vârsta acestuia.