Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius derulează, începând din luna august a acestui an, un proiect de mediu care are ca obiect întocmirea planurilor de management pentru şapte arii protejate din judeţul Bihor. Este vorba de Crişul Negru, Crişul Repede - amonte de Oradea, lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, Defileul Crişului Negru, lunca inferioară a Crişului Repede, Diosig şi Valea Iadei.

Proiectul, care beneficiază de finanţare europeană, se desfăşoară pe o durată de 36 de luni şi are ca scop identificarea speciilor şi habitatelor care nu se află în evidenţele Ministerului Mediului. Potrivit lui Mihai Togor, preşedintele Aqua Crisius, proiectul urmăreşte elaborarea unor planuri de management eficient al acestor arii protejate. "Vom face studii pentru identificarea tuturor speciilor şi habitatelor din aceste arii. Conform situaţiei de la Ministerul Mediului, în aceste zone sunt evidenţiate 104 specii şi 11 habitate naturale, dar noi am constatat că sunt mult mai multe specii de plante şi animale care necesită protecţie. Acest lucru trebuie însă dovedit", susţine Mihai Togor, beneficiar al proiectului în calitate de custode al celor şapte arii protejate vizate. Printre speciile pe care spune că le-a observat în aceste zone şi care nu sunt în evidenţa Ministerului Mediului, acesta a menţionat vidra, râsul, capra neagră, care ar exista în Valea Iadei, ursul şi lupul, care pot fi întâlniţi, cel puţin în tranzit, în aceeaşi arie protejată, dar şi păsări, cum ar fi pescărelul albastru. Acesta din urmă, susţine Togor, poate fi observat inclusiv în Oradea, în zona Splaiul Crişanei. Valoarea proiectului este de 2466.042 lei, din care 90% sunt alocaţi din fonduri europene de mediu, contribuţia Guverului României fiind de 10%. Din aceşti bani vor fi cumpărate echipamente performante necesare identificării, studiului şi monitorizării speciilor din ariile naturale de pe Crişul Repede şi Crişul Negru, jumătate din suma prevăzută în proiect urmând să fie cheltuită pe studiile ce vor fi efectuate de cercetători. Mihai Togor a anunţat că în perioada următoare va fi organizată licitaţia prin care să fie aleasă instituţia de specialitate care se va ocupa de cercetarea în teren. Activitatea de cercetare se va desfăşura pe o suprafaţă totală de 11.413 hectare de teren şi se va concretiza prin realizarea a 13 studii, 18 baze de date, 42 de hărţi şi 29 de hărţi în format GIS. Planurile ce vor fi întocmite vor trebui avizate de Agenţia de Protecţia Mediului, după care vor fi organizate dezbateri publice în toate localităţile pe teritoriul cărora se află ariile protejate cuprinse în proiect. Astfel, vor fi organizate 29 de evenimente de consultare publică la care va fi cerută părerea a 1.600 de persoane. La final, planurile de management vor ajunge la Ministerul Mediului, pentru a fi aprobate. Odată adoptate, ele vor deveni obligatorii pentru administraţiile publice locale din zonele respective.