Avortul, rana urâtă a iubirii

Pe fondul lipsei educaţiei sexuale din familie şi din şcoli, precum şi a liberalizării avortului, elevele de liceu au ajuns să facă întreruperi de sarcină pe bandă rulantă, ca şi cum şi-ar scoate o măsea. În 2010, spre exemplu, dintr-un total de 2.550 de avorturi, 4 au fost făcute de tinere care nu aveau împliniţi 14 ani şi, atenţie, 345 de tinere cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Situaţia este însă şi mai înspăimântătoare, deoarece datele sunt culese doar din sistemul sanitar de stat, în zecile de cabinete medicale private se fac întreruperi de sarcină care nu sunt nicărieri raportate.

Se spune că prima dragoste nu se uită niciodată, iar aceasta are loc, în general, în perioada liceului. Nu întotdeauna însă, prima dragoste are şi un final fericit. Lipsa experienţei şi a unor noţiuni elementare de educaţie sexuale poate transforma această primă aventură a vieţii într-un coşmar. Iar cifrele confirmă acest lucru. Numărul de avorturi în rândul tinerelor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani a atins cote alarmante în 2010, dar nici în ultimele statistici, cele din 2011, situaţia nu se prezintă cu mult mai bine. În 2009, în judeţul Bihor s-au înregistrat în total 2.593 de întreruperi de sarcină, dintre care 9 cazuri la tinere de sub 15 ani şi 248 la tinere cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. În 2010 s-au înregistrat 2.550 de avorturi, dintre care 4 au fost făcute de fete care nu împliniseră 15 ani şi 345 de către fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Ultima statistică a DSP Bihor a fost făcută în 2011, când s-a înregistrat o scădere a numărului de avorturi, dar o creştere a numărului de avorturi la categoria de vârstă de sub 15 ani. În total, în 2011 s-au făcut 2.009 avorturi dintre care 11 la categoria de vârstă de sub 15 ani şi 173 la fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.  În paralel cu aceste cazuri, înregistrate în sistemul de stat, sunt alte sute de avorturi făcute în sistemul privat, acolo unde nu există statistici şi unde fetele preferă să meargă pentru că vor să ţină "la secret" incidentul sau se aşteaptă la condiţii de tratament mai bune.    

Educaţia sexuală, un dezastru

Situaţia îngrijorătoare din România ar putea fi diminuată dacă s-ar pune mai mult preţ pe prevenţie. Cel puţin aşa crede şeful Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, doctorul Marius Pârcioagă care susţine că educaţia sexuală care se făcea în urmă cu 30 de ani era net superioară celei de astăzi. „Chiar dacă numărul tinerelor care ajung să facă avort a scăzut semnificativ în ultima perioadă, situaţia rămâne îngrijorătoare. Ţinând cont de mijloacele de informare la care fetele de astăzi au acces, de faptul că dacă şi-au început viaţa sexuală, pot primi consultaţie gratuită la cabinetele de planing familial şi că primesc gratuit mijloace de contracepţie, numărul acestor cazuri ar trebui să fie zero", afirmă Marius Pârcioagă care mai spune că ar trebui intensificată munca de prevenţie în şcoli. "Anul trecut am mai fost invitaţi să facem ore speciale de educaţie sexuală în şcoli şi tinerii au fost foarte interesaţi, dar în ultima perioadă nu am mai fost solicitaţi. Cred însă că în şcoli ar trebui să se pună mai mult preţ pe acest gen de educaţie", susţine Pârcioagă. Dacă în multe ţări din Europa, educaţia sexuală este o disciplină obligatorie în şcoală, în România disciplina este opţională iar ca orice disciplină opţională nu prea o face nimeni. Materia "Educaţie pentru sănătate" a fost aprobată printr-un Ordin al ministrului Educaţiei în anul şcolar 2004 - 2005. "Nu ştiu dacă se face în vreun liceu. Eventual ca disciplină opţională", spune inspectorul Kery Hajnal de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor.

Ce riscă tinerele pe masa de chiuretaj

Întreruperile de sarcină nu sunt scutite de riscuri. În primele trei ore de la avort, femeile se pot trezi cu hemoragie uterină, perforaţie uterină, leziuni ale colului uterin, complicaţii datorate anesteziei, sau embolism letal. După primele trei ore de la avort până la 28 de zile, femeile se pot confrunta cu retenţia produsului de concepţie (una din cele mai importante cauze ale morbidităţii prin avort având ca rezultat infecţia sau sângerarea sau ambele). Chiar şi după 28 de zile, persoanele care au trecut printr-un avort se pot confrunta cu anomalii menstruale, infertilitate sau sterilitatea secundară, avort spontan, naşteri premature sau tulburări psihice. "Avortul poate avea consecinţe importante în ceea ce priveşte sănătatea lor genitală şi capacitatea de reproducere. În plus, pot apărea oricând complicaţii. Se pot declanşa procese inflamatorii ca primă cauză de infertilitate", susţine Liana Antal, medic ginecolog la Maternitatea din Oradea, care afirmă că faţă de anii trecuţi sunt totuşi mai puţine tinere care fac avort. Rata decesului după avort este de 0-2 decese la o sută de mii de proceduri, cauzele majore fiind: infecţia (23%), embolismul (23%), hemoragia (23%) şi complicaţii ale anesteziei locale sau generale (16%). În afara acestor riscuri imediate, există foarte multe simptome psihice care sunt mult mai accentuate la adolescente, întrucât ele au un psihic mai labil. Este şi motivul pentru care sunt mult mai frecvente sinuciderile în rândul elevelor şi studentelor pentru că nu găsesc un sprijin, neavând familie, iar teama de părinţi, de prieteni, profesori duc în cele din urmă la curmarea vieţii. Conform unui studiu făcut în 2009 de Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, România este una din ţările "de top" ale Europei, cu aproximativ 47 de mii de cazuri pe an, în privinţa adolescentelor care rămân însărcinate. Conform aceleiaşi organizaţii, aproape jumătate din ele avortează. Şi asta, în ciuda faptului că aproape toate româncele cunosc cel puţin un mijloc de contracepţie (numai 40% dintre ele folosesc însă o astfel de metodă, pentru a evita o sarcină nedorită). În fapt, situaţia se încadrează într-un trend care după 1989 a şocat întreaga Europă. Aproape un milion de întreruperi de sarcină au fost înregistrate în 1990, în clinicile de stat. Numărul lor a început însă să scadă, pe parcursul timpului, ajungând la mai puţin de 500 de mii în 1996, sub 200 de mii în 2004 şi aproape 128 de mii în 2008. Cifra totală a întreruperilor de sarcină, între 1990 şi 2008 a fost de peste 7, 25 de milioane.