Nemulțumiți de Legea pensiilor nr. 360/2023, pe care o consideră nedreaptă, foștii mineri de la mina de uraniu Avram Iancu împreună cu cei de la mina Molibden, dar și câțiva mineri încă activi, au organizat un miting de protest în care au invocat recentele modificări legislative prin care cei care au lucrat în condiții speciale de muncă, în special în subteran, sunt dezavantajați de noile prevederi.

Solicitarea depusă de organizatori, în evidență ieșind Vasile Horia Nastor și Sorin Brânduș, la Primăria orașului Ștei, de a organiza un miting pașnic, a primit aviz favorabil din partea autorităților locale, iar acesta s-a desfășurat vineri, 20 septembrie, în fața Palatului, cum este cunoscut sediul administrativ al celor două unități miniere, CNU-București, Sucursala Ștei, și SC Băița SA, și în fața Casei de Cultură „Miron Pompiliu” Ștei. Având avizul pentru două ore, 10.00-12.00, mitingul minerilor a fost unul deosebit de pașnic, în care minerii au dovedit un adevărat simț civic reușind ca pe durata a aproximativ 80 de minute să atingă toate punctele propuse, dar să-și facă planuri și pentru viitor. Astfel, cei aproximativ 150 de participanți la miting au dovedit că spiritul „ortacilor” este unul nemuritor și chiar dacă se văd mai rar acesta va dăinui în timp, deoarece „În fund de munți noi des intrăm/Cu bun noroc ne salutăm/Și când ieșim din sânul lor/Noi tot noroc strigăm în cor/În mină îi Dumnezeu cu noi/Afară îs chinuri și nevoi/Deasupra noastră n-avem cer/ Ca așa e viața de miner”, cum „spun” câteva versuri din Imnul Minerilor, unul care „din păcate nu prea a fost ascultat de cei care au luat aceste decizii nedrepte prin aplicarea unei legi complet neconstituționale”, după afirmația fostului operator geofizic, Alexandru Gavriș, care și-a „mâncat”, alături de ceilalți ortaci, toată sănătatea în subteran văzând lumina zilei doar sâmbăta și duminica mai mult, deoarece dacă „plecam de acasă la ora 6 dimineața, pe întuneric, evident, mă întorceam seara după ora 18. 00, când noaptea deja își intra în drepturi în perioada lunilor noiembrie-aprilie”. Mulți dintre cei care au reușit să participe la acest miting de protest s-au „ascuns” din bătaia soarelui pe unde au putut deoarece bolile de care suferă majoritatea celor care au trudit în subetran sunt foarte crunte, iar dintre foștii mineri aceștia sunt cei „mai fericiți” că încă mai pot umbla. De altfel, a fost ținut un moment de reculegere pentru toți foștii mineri din țară care au plecat mult mai devreme la cele veșnice, unii datorită bolilor profesionale, iar alții în nenumăratele accidente din subteran care le-au curmat viețile la vârste destul de fragede lăsând în urmă copii fără tată, doar cu o pensie de urmaș, care acum, din păcate, se vede că îi deranjează pe aleșii noștri. Fostul inginer miner Ioan Pele, un om deosebit de energic, a explicat în fața foștilor colegi pașii pe care i-a urmat pentru apărarea drepturilor acestora și demersurile făcute celor în drept pentru a corecta această gravă nedreptate care s-a abătut asupra unei clase sociale și așa bătută rău de soartă. Printre cuvintele adresate celor prezenți, fostul inginer miner Ioan Borza a accentuat aspectul că „Vrem pensii normale, nu pomeni guvernamentale” dar și că „Vrem să trăim decent, nu întreținuți de guvern”, într-o atmosferă deosebit de calmă a pensionarilor mineri, în ciuda nedreptăților de care au parte, momentan. Chiar dacă a avut o prezență mai discretă la acest miting, inginerul miner Mihai Harn, fost director la CNU București-Sucursala Ștei, este unul dintre inițiatori, luptând pe toate căile legale pentru ca „ortacii” să nu rămână cu aceste bizare calcule prin care pensiile lor sunt scăzute după recalculare cu 40 sau chiar 60%. Ce este demn de remarcat este aspectul că acest miting nu a avut conotații politice, toți cei care au luat cuvântul fiind canalizați doar pe problemele create de această lege nedreaptă care îi va afecta pe toți în viitor într-un mod crunt, în ciuda cruntelor condiții, pe alocuri mizerabile, de care au avut parte în subteran, 15-20-25 de ani și chiar mai mulți pentru unii dintre ei. Plini de gânduri negre, dar și de speranță, totuși, că își vor (re)primi dreptatea cuvenită, foștii mineri, dar și câțiva care sunt în producție încă, s-au retras în liniște cu speranța vie că versurile, din Imnul Minerilor, „Când plini de praf cu pași trudiți/Ieșim din mină obosiți/Ne doare că-n lumina sa/Pământul ține o lumea rea/Cu atâta jale și nevoi/Ne întoarcem iară-și înapoi/În lumea noastră fără cer/Ca așa e viața de miner/Și moartea vine tot mai des/ Să vadă ce mai are de cules/ Din lumea noastră fără cer/Că așa e viața de miner”, îi vor aduce la realitate pe cei care pot schimba această lege care a creat multe insomnii, dar mai ales alte și alte boli, celei mai năpăstuite clase care a munict în condiții speciale și nu sunt beneficiarii unor pensii speciale, ca alte categorii, ci și-au primit până acum doar drepturile cuvenite pentru condițiile forte grele în care au trudit pentru țara lor, care se pare a fi una „vitregă” acum pentru ei.  În Depresiunea Beiușului minerii s-au organizat ireproșabil prin strângerea a peste 600 de semnături și a altor documente prin care vor să-și revendice drepturile, acestea fiind înaintate forurilor competente. Dar pentru faptul că prin noua decizie primită se specifică clar că „În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 prezenta decizie poate fi contestată, în termnen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Conform art. 127 alin. (2) din Legea nr. 360/2023, decizia de pensionare necontestată în termen este definitivă”, majoritatea pensionarilor mineri au luat calea justiției, adresându-se avocaților pentru a le apăra drepturile.