Majoritatea solicitărilor pe care un justiţiabil le adresează instanţelor de judecată sunt supuse achitării unei taxe, care este prestabilită de legiuitor în funcţie de natura litigiul sau de valoarea acestuia.

Aceste taxe poartă denumirea de taxe judiciare de timbru, iar în cadrul următoarelor articole vom aborda problema momentului achitării, sancţiunea în caz de neachitare, cuantumul acestora, precum şi condiţiile în care un justiţiabil poate să beneficieze de scutirea de la achitarea taxei judiciare de timbru. a de fiecare dată, după cum i-am obişnuit deja pe cititorii acestei rubrici, vom veni şi vom evidenţia legea care reglementează taxele judiciare de timbru, aceasta fiind Legea 146 din 1997, care a suferit ultima modificare prin Legea 277 din 2009. Această ultimă modificare a mărit cuantumul taxelor judiciare de timbru. În ceea ce priveşte cuantumul taxelor judiciare de timbru, suntem de părere că un sistem judiciar care poate să performeze la nivelul standardelor cerute de o societate democratică, presupune în mod obligatoriu o contribuţie din partea justiţiabililor care apelează la concursul instanţelor de judecată, însă această contribuţie nu trebuie să îngrădească accesul liber la justiţie. În momentul de faţă trebuie să o spunem cu părere de rău, dar de multe ori cuantumul taxelor de timbru, care poate să fie extrem de ridicat, descurajează pe justiţiabil să apeleze la concursul instanţelor de judecată. Pentru început vom dezbate problema cuantumul taxelor de timbru, care este, după cum am evidenţiat la începutul articolului, prestabilit de către legiuitor, în funcţie de anumite criterii, mai precis după cum suntem sau nu în prezenţa unei cereri de chemare în judecată evaluabile în bani. În cadrul articolului 2 din Legea 146 din 1997 sunt stabilite criteriile după care se calculează o taxă judiciară de timbru pentru acţiunile a căror obiect este evaluabil în bani. Astfel taxa de timbru pentru acţiunile care au un obiect evaluabil în bani, este stabilită prin operaţiunea de adunare a unei taxe fixe cu un procent din valoarea care face obiectul cererii de chemare în judecată. Este de observat, în măsura în care lecturăm art. 2 din Legea 146 din 1997, faptul că cele două criterii evidenţiate anterior, ne referim la suma fixa şi procentul din valoarea litigiului, au un cuantum diferit pe măsură ce valoarea cererii de chemare în judecată creşte. În ceea ce priveşte cererile de chemare în judecată care nu au un obiect evaluabil în bani, pentru fiecare dintre acestea legiuitorul a stabilit valoarea taxei judiciare de timbru datorată de către justiţiabil. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, conform art. 20 din Legea 146 din 1997, acestea sunt datorate de către justiţiabilul care a introdus cererea de chemare în judecată. În ipoteza în care taxa judiciară de timbru nu este achitată, va fi aplicabilă sancţiunea stabilită de către legiuitor în cadrul art. 20 alin. 3 Legea 146 din 1997 - anularea cererii de chemare în judecată.

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea

e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741