Ajuns, anul acesta, la cea de-a X-a ediţie, Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie "Mamaia Copiilor" şi-a desemnat laureaţii. Juriul, condus de Adrian Păunescu, a acordat două trofee la cele două secţiuni ale concursului, Creaţie şi Interpretare. Astfel, Trofeul la secţiunea Creaţie a fost câştigat de compozitorul Nicolae Caragea pentru piesa "Viaţa mea e muzica", interpretată de orădeanca Alexandra Ruje, iar la Interpretare trofeul a revenit trupei "Stars of Music", din Iaşi.
În ediţia precedentă l-am prezentat pe Rogerius, călugărul italian - şi nu ungur - după numele căruia a fost botezat un mare cartier orădean - şi care, cu prilejul unei misiuni a fost surprins la episcopia din Oradea de marea şi neaşteptata invazie tătară din anul 1241, fiind făcut prizonier de către aceştia. Precizam, de asemenea, că, nu mult după anul 1242, scăpat din prizonierat, Rogerius a scris o carte intitulată "Carmen miserabile" (Cântec de jale) în care descria invazia şi faptele tătarilor din anul 1241. Dar v-am rămas dator cu câteva informaţii despre acest popor...
O carte unică în peisajul editorial bihorean a apărut recent la Editura Arca. Este vorba de lucrarea "Sfragistica rurală din Crişana", semnată de istoricul Augustin Ţărău.
Sub acest generic, la Teatrul de Stat pentru Copii şi Tineret "Arcadia" din Oradea a avut loc sâmbătă un amplu program spiritual, organizat sub egida Societăţii Române pentru Conştiinţa de Krsna, ocazie cu care cei prezenţi au avut parte de o atmosferă plăcută, creată prin muzică transcendentală, piesă de teatru, filmul "India în imagini", gustări tradiţionale vegetariene, bazar indian, precum şi o prezentare de carte.
Până în 18 august a.c., Galeria Konstant găzduieşte expoziţia intitulată "The Pros and Cons of History Hiking", proiectul personal al artistului Remus Ilisie, care trăieşte şi lucrează în Oradea. Sub acest generic, artistul propune un ansamblu de lucrări: pictură, instalaţie şi video.
"Morgen", de cunoscutul regizor salontan Marian Crişan, alături de alte două filme, "Periferic", de Bogdan George Apetri, şi "Burta balenei", de Ana Szel şi Ana Lungu, vor participa la festivalul de listă A din Elveţia. Toate cele trei filme româneşti reprezintă debuturi în lungmetraj, un caz extrem de rar când vine vorba de festivaluri de talia celui de la Locarno, care este al patrulea eveniment de profil al Europei, ca importanţă.
Peste 100 dintre cei mai iscusiţi meşteri populari din ţară şi din Ungaria s-au aflat, timp de trei zile, la Oradea, pentru a-şi prezenta creaţiile, transformând Parcul Bălcescu într-un adevărat muzeu în aer liber. Dacă pentru unii dintre ei participarea la acest târg a devenit tradiţională, pentru alţii, cum este cazul familiei Elena şi Gheorghe Mateescu, din Curtea de Argeş, a fost primul contact cu publicul orădean iubitor de artă.
Ne-am obişnuit ca în fiecare an, în cadrul Festivalului cântecului, dansului şi portului popular bihorean, să se organizeze o paradă a portului popular pe străzile oraşului. S-a întâmplat şi ieri, când zeci de artişti, solişti şi dansatori, îmbrăcaţi în frumoase costume populare româneşti, maghiare şi slovăceşti au pornit în alai, cântând şi dansând, spre bucuria trecătorilor care i-au filmat şi fotografiat minute în şir.
