În toamna anului trecut, jurnaliştii orădeni erau invitaţi la o conferinţă de presă tocmai în incinta Teatrului de Stat, pentru a vedea cum decurg lucrările de reabilitare a sălii de spectacole. La mai bine de patru luni de la această întâlnire, rezultatele sunt deja vizibile: schelele care îmbrăcau partea de sus au început să dispară, una câte una, după ce cupola a fost finalizată. Lucrările vor continua cu restaurarea lojelor şi a celorlalte componente artistice ale sălii de spectacole.
Complexul "Muzeul Ţării Crişurilor" a organizat ieri, la Muzeul Memorial "Aurel Lazăr", din Oradea, vernisajul expoziţiei cu titlul "Afişe şi tipărituri la Muzeul Ţării Crişurilor (1989-2009). Secţiile de istorie şi ştiinţele naturii". Gazdă a fost Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Zeci de lucrări de pictură, majoritatea de mari dimensiuni, realizate de şase tineri ambiţioşi şi extrem de talentaţi, absolvenţi ai Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, îmbracă frumos, în aceste zile, simezele de la etajul I al Universităţii Partium din Oradea. Expoziţia a fost vernisată ieri, în prezenţa autorilor, iar prof. univ. Mircea Boţoc a fost invitat să vorbească despre lucrări.
Melomanii orădeni au fost ieri martorii unui eveniment muzical mai puţin obişnuit pe scena orădeană. Este vorba de un concert simfonic de muzică spaniolă, organizat de Filarmonica de Stat Oradea, în sala Enescu-Bartok.
Spectacolul "Cu flori în gară", care este o producţie a Teatrului "Arcadia", urmează să se joace duminică, 7 februarie, la Constanţa, luni, 8 februarie, la Bucureşti, iar marţi, 9 februarie, la Braşov. Este vorba o piesă într-un singur act, cu Răzvan Vicoveanu, regia artistică purtând semnătura lui Bogdan Huşanu.
Despre castelele din Bihor nu s-a scris aproape deloc, poate şi pentru că informaţiile despre ele sunt prea puţine. Mircea Paşca, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, spune că în judeţul nostru există în jur de şapte reşedinţe nobiliare de tip castel (clasate monumente istorice), restul clădirilor civile de tip reşedinţă din judeţ încrise în lista monumentelor istorice fiind mai mici, de dimensiunea unei curii sau a unui conac.
