De fiecare dată această perioadă a anului este destul de aglomerată din punct de vedere juridic, instanţa supremă pronunţând diferite soluţii, obligatorii pentru instanţele de judecată naţionale, care vizează interpretarea unor prevederi legale.

Statistic vorbind, o parte însemnată din litigiile existente pe rolul instanţelor de judecată naţionale, vizează consecinţele evenimentelor rutiere şi în mod special acordarea despăgubirilor pentru diversele prejudicii materiale suferite de către autovehiculele implicate.

O nouă decizie obligatorie emisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul procedurii pronunţării recursului în interesul legii, va face obiectul prezentului articol. La fel ca de fiecare dată, menţionăm faptul că această decizie este obligatorie pentru toate instanţele de judecată naţionale, reprezentând o interpretare obligatorie a prevederilor legale analizate de către instanţa supremă.

O realitate socială, lipsa de responsabilitate în trafic, duce la adevărate tragedii, care de multe ori se traduce chiar în pierderi de vieţi omeneşti, însă, prezenta rubică se ocupă de aspectele de natură juridică în principal, pentru aceste motive în articolul de săptămâna aceasta vom prezenta cititorilor noştrii efectele juridice ale unei noi hotărâri judecătoreşti pronunţate de către instanţa supremă.

În principiu un litigiu purtat în faţa instanţelor de judecată poate să genereze o serie de costuri, care, transpuse în practică, constă, de cele mai multe în onorariile specialiştilor care participă în cadrul litigiilor, taxe judiciare de timbru, eventuale costuri de deplasare la instanţele de judecată.

​Cunoaşterea legislaţiei reglemantate de Codul muncii ar trebui să fie un imperativ pentru fiecare dintre justiţiabili care deţin calitatea de angajat, însă nici angajatorii nu ar trebui să fie mai prejos, întrucât de multe ori interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei cuprinsă în cadrul Codului muncii poate să prevină o serie de posibile litigii.

Prin articolul din această săptămână, vom aduce în discuţie efectele juridice produse de efectuarea unei plăţi nedatorate, subiect care a fost prezentat săptămâna trecută prin evidenţierea prevederilor legale generale aplicabile.

Nu multe sunt situaţiile în practică, însă ele există, când din eroare, mai ales în această eră când este ceva firesc să faci plăţi prin virament bancar, o persoană face o plată din greşeală unei alte persoane faţă de care nu are niciun fel de datorie.

Într-o societate bazată pe consumerism, persoanele juridice care produc diverse produse de folosinţă îndelungată se întrec prin a oferi cumpărătorilor nu doar preţuri atractive, ci şi perioade de garanţii pentru buna funcţionare a produsului, tot mai îndelungate.

​În şedinţa publică din data de 2 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie reunită în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis admiterea sesizării formulate de Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4754/270/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.