Legea este aceeaşi pentru toţi, dar organele statului o pot abuza. Dacă un simplu particular se apucă să-şi renoveze casa de capul lui, fără avizele şi autorizaţiile necesare, organele îl vor executa imediat: amendă consistentă, obligarea de a intra în legalitate sau de a readuce lucrurile în starea iniţială, după caz dosar penal.

Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul firmelor, dar aici, de cele mai multe ori, sancţiunile aplicate de stat sunt şi mai mari. Ce se întâmplă însă când entităţi de stat declanşează acelaşi tip de lucrări, fără avizele şi autorizările prevăzute de lege? Ei, aici intervin marile diferenţe în democraţia originală, când statul, prin organismele sale, este deasupra legii şi nu în slujba cetăţeanului.

Să luăm cazul amenajărilor de pe Dealul Ciuperca. Aici lucrările au început în ianuarie, cu defrişări masive şi dislocări de pământ, dar Primăria Oradea a depus la APM Bihor o solicitare a acordului de mediu abia în 13 februarie 2015. Deci, fără a avea avizul necesar de la mediu, Primăria nu putea elibera autorizaţie de construire pentru amenajările de pe Dealul Ciuperca. În baza ordinului 135/2010, APM Bihor a decis să respingă solicitarea acordului de mediu, decizie comunicată Primăriei pe 19 martie, astfel întreaga lucrare de aici este neavizată.

Aproape săptămânal, viceprimarul Mircea Mălan face câte o deplasare cu alaiul de presă după el să verifice stadiul lucrărilor. Pe 7 mai a fost ultima întâlnire de acest fel în care oficialul primăriei a prezentat pe larg stadiul lucrărilor, prezintă următoarele etape de execuţie. Fără îndoială, amenajarea dealului într-o grădină publică este un lucru lăudabil, dar sub nicio formă nu este în concordanţă cu legea. Dacă o firmă se apuca să-şi amenajeze terenul proprietate privată, ori să construiască fără a avea avizele respective, Primăria nu i-ar fi eliberat niciodată autorizaţia de construire - firma era amendată, administratorii ei se alegeau cu dosare penale, lucrările erau sistate, firma pierdea bani, lucrarea ieşea din termene, firma intra în faliment, oamenii rămâneau fără locuri de muncă - un lanţ de evenimente periculos, cu urmări care îi lasă reci pe oamenii din "organe". Şi totuşi, Primăria îşi asumă pe mai departe lucrarea. "Ce să facem? Să oprim lucrările şi să dăm banii europeni înapoi?"; "Vom încerca să găsim soluţii să rezolvăm problemele" - sunt câteva din scuzele celor din Primărie. Soluţii nu sunt decât cele legale, iar relaxarea municipalităţii este explicabilă prin faptul că legislaţia de mediu prevede că lucrările neavizate de APM pot fi asumate de emitentul autorizaţiei de construcţie. Adică Primăria poate decide singură dacă va continua sau nu lucrările, pe proprie răspundere, riscând, eventual, să fie amendată. Bineînţeles, amenda va fi achitată din bugetul public al oraşului.

Unde-i lege, e tocmeală?!

Numai că în acest caz intervine şi o altă prevedere legală care interzice realizarea obiectivelor fără evaluarea impactului asupra mediului. Astfel, HG 1213 din 06.09.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private prevede la art. 27 că "este interzisă realizarea fără obţinerea acordului de mediu a proiectelor prevăzute la: a) art. 8 alin. (3) - Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului"; "anexa nr. 1. (2) Titularii proiectelor au obligaţia respectării condiţiilor prevăzute în acordul de mediu"; şi "art. 28 - alin. 2) Pentru încalcarea obligaţiilor prevăzute la art. 27 se aplică şi sancţiunea complementară de desfiinţare a lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială".

În concluzie, lucrarea se va executa, iar Primăria îşi va asuma o eventuală amendă de la mediu. Care nu va fi mică, dar mai puţin costisitoare pe termen lung decât renunţarea la proiect şi returnarea banilor câştigaţi printr-un proiect european.

Dar întrebarea esenţială rămâne: de ce aceeaşi lege se aplică diferit când este vorba de un simplu cetăţean, firmă şi un organism de stat? O anomalie care, în orice ţară a Uniunii Europene, cu excepţia României se pare, ar fi inacceptabilă în viaţa publică.

 

Proiectul grădinii publice

Proiectul este finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007-2013. Lucrările au început la finele anului 2014, iar termenul de execuţie este 30 iunie 2015, dar termenul va fi prelungit cu aproximativ 4 luni din cauza complexităţii lucrărilor. Valoarea totală a investiţiei este de 1.942.304 euro, din care liderului de proiect, respectiv municipiului Oradea îi revine 1.722.253 euro (contribuţia proprie fiind de 931.301 euro), iar partenerului maghiar, respectiv Parohia Ortodoxă din Korosszegapati îi revine 220.051 euro (contribuţia proprie fiind de 11.002 euro).

Proiectul cuprinde amenajarea zonei aflate la baza versantului pe partea opusă a dealului faţă de calea ferată Oradea - Cluj Napoca şi a aleii de acces din strada Olteniei. Legătura dintre această zonă şi baza versantului amenajat se face prin pasarela metalică existentă, ce traversează liniile de cale ferată, care urmează să fie şi ea reabilitată. Proiectul cuprinde lucrări de stabilizare a terenului prin realizarea unor ziduri de sprijin din gabioane cu piatră naturală, realizarea unei infrastructuri cât mai facile pentru circulaţia pietonală, realizarea punctelor panoramice asupra habitatului creat şi împrejurimilor, punctul principal fiind cel de alimentaţie publică şi informare, şi construirea în zona vestică a terenului a unui amfiteatru în aer liber. Importante arii de aici vor fi plantate cu arbori, arbuşti, plante perene şi din flora spontană, precum şi viţă de vie.

Contraexemplu: construcţie fără autorizaţie demolată de municipalitate

 Reprezentanţii municipalităţii orădene au procedat, ieri, la desfiinţarea unei extinderi a construcţiei existente, edificată fără autorizaţie de construire.

Măsura desfiinţării pe cale administrativă a acestei extinderi realizată de SC Ropet SRL din Oradea, pe Calea Aradului nr. 31A a fost prevăzută printr-o Dispoziţie de primar, întrucât reprezentanţii societăţii comerciale nu au realizat de bună voie desfiinţarea în regie proprie a extinderii şi nu au respectat obligaţia aducerii terenului la starea iniţială până la data de 4 mai, dată prevăzută în procesul verbal de constatare şi sancţionare. În cauză s-a aplicat o amendă contravenţională în valoare de 2.000 lei, pentru încălcarea legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Cheltuielile de desfiinţare, transport vor fi suportate de către contravenient. Pentru a evita pe viitor astfel de demolări, Municipiul Oradea atrage atenţia persoanelor fizice/juridice asupra obligativităţii solicitării şi obţinerii autorizaţiilor prevăzute de lege, se arată într-un comunicat al municipalităţii.