Situată în sud-estul judeţului, pe cursul râului Crişul Pietros, comuna Bunteşti, în suprafaţă de 7.386 ha este alcătuită din nouă sate: Bunteşti, Brădet, Dumbrăvani, Ferice, Leleşti, Poienii de Jos, Poienii de Sus, Săud, Stânceşti, şi numără 4.850 de locuitori. Dacă până prin ultimul deceniu al secolului trecut, ocupaţiile tradiţionale în comună au fost cultivarea pământului şi creşterea animalelor, accentuata dezvoltare industrială a zonei, prin apariţia puternicului grup de firme European Drinks, oferă acum, în special generaţiei tinere, posibilitatea unor noi locuri de muncă şi un ridicat standard de viaţă. Faptul este vizibil în prezent mai mult decât oricând, la nivelul fiecărui sat remarcându-se o nouă înfăţişare edilitară şi gospodărească. Este suficient să luăm aminte la aspectul caselor renovate sau nou construite, al rigolelor şi podeţelor betonate, dar şi la noua stare de curăţenie stradală, ai cărei "paznici" din faţa caselor şi de la intersecţia străzilor sunt pubelele şi containerele. Dar schimbările şi înnoirile la nivelul comunei Bunteşti sunt mult mai ample şi profunde, fie la nivelul infrastructurii, fie al instituţiilor care asigură evoluţia socială, culturală şi spirituală a celor nouă sate componente. Or cel care se constituie în garantul procesului evolutiv al comunităţii, în toate planurile şi aspectele esenţiale, este cel ales în funcţia de primar. În anii electorali 1996, 2000 şi 2004, cetăţenii comunei Bunteşti l-au ales în funcţia de primar pe dl SORIN IOAN DEGĂU.

Am ieşit de la Capela Sixtină mai repede decât am fi vrut noi, din cauza şuvoiului de omenire care se revărsa şi, apoi, ies mereu prin această cristelniţă magică de imagini despre facerea lumii şi Judecata de Apoi şi am ieşit, parcă, mai uşuraţi de păcate în Piaţa Sfântului Petru.

Vaticanul - cel mai mic stat suveran de pe glob având numai 40 de hectare - adăposteşte cea mai importantă colecţie arheologică a lumii şi cea mai mare concentraţie de capodopere şi documente care ilustrează mai mult de 3700 de ani de istorie a umanităţii întregi, de la tăbliţele cu scriere cuneiformă ale Babilonului şi până la piesele de artă modernă din zilele noastre. Din cele şase intrări la Vatican, doar trei sunt accesibile marelui public: Piaţa Sf. Petru, Arco delle Campane (la sud de Basilica Sf. Petru) şi intrarea la Muzeul Vaticanului pentru care a stat şi grupul nostru din Oradea la coadă.

Comuna Diosig, situată în nord-vestul judeţului, la 32 km de Oradea, are o suprafaţă de 9.344 ha, cu o populaţie de 7.100 locuitori, din care 45% -maghiari, 30% - români şi 25% - romi. Este considerată una dintre cele mai importante comune ale judeţului, chiar dacă e alcătuită doar din localităţile Diosig şi Ianca.

Venit de la ţară, atunci când m-am angajat la CFR, mă întrebam dacă voi reuşi să am prieteni buni sau doar colaboratori ocazionali în cariera profesională. După mulţi ani de muncă şi şcoală, am ajuns să ocup funcţa de şef de staţe CFR în staţia Stana, situată pe magistrala III, între Oradea şi Cluj-Napoca.

Ne-am despărţit de enigmaticul "Il Torre pendente", turnul înclinat care sprijină Pisa şi ne-am îmbarcat pe autocar, spre Roma. Pentru un catolic fervent, de oriunde de pe lumea asta, Roma reprezintă Vaticanul, Sfântul Scaun (Santa Sede), Papa însuşi, pentru un istoric, Cetatea Eternă înseamnă şirul de izvoare epigrafice şi documentare supreme, un artist se gândeşte la frescele Capelei Sixtine, iar pe mine Roma mă duce cu gândul la Columna lui Traian, "actul de naştere a poporului roman" (apud Constantin Daicoviciu).