S-a ajuns în România, că politicienii nici nu mai au timp, cum aveau pe vremuri, să mintă populaţia legat de ce vor face ei. Kilometri de autostradă, spitale, locuri de muncă. Asta pentru că lupta împotriva justiţiei le ocupă tot timpul. Atât lor, cât şi televiziunilor penalilor.

Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a generat într-o parte a Transilvaniei o serie de realităţi politice care au condus la numeroase abuzuri îndreptate de noua administraţie maghiară horthistă împotriva populaţiei româneşti, dar şi a celei evreieşti, aceasta din urmă într-un număr destul de numeroasă în acest areal.

La 10 iunie a.c. s-a comemorat împlinirea a 125 de ani de la moartea celui mai mare poet roman, Mihai Eminescu, ceea ce este un lucru deosebit şi remarcabil.

Avem de luni bune şi probabil că vom avea până la toamnă, candidaţi la promoţie pentru prezidenţiale. Unii sunt retraşi de pe piaţă, înainte să-i îmbuce ca lumea consumatorul de politică, fiind doar testări ale pieţei.

Iată ce adevăr simplu şi elementar nu ştiu liderii noştri cu mintea năclăită. Este un adevăr pe care toate popoarele îl ştiu. Românii spun: "Unde nu-i cap vai de picioare!" sau şi mai rău, "Peştele de la cap se împute".

La televiziunile controlate de moguli, care funcţionează pe principiul Ceata lui Piţigoi, moare unul, învie doi sau la partidele bine reprezentate mediatic, unde jocurile de putere sunt cele din care se înfruptă cu toţii, nu mai vedem de mult vreo reprezentare a realităţii. Între fuziuni şi rupturi continue stă toată politica noastră.

Săptămâna a început cu o adevărată tragedie naţională. Taragotul lui Dumitru Fărcaş a fost furat, împreună cu alte instrumente, dintr-o maşină parcată în Centrul Capitalei

Federaţia sindicatelor din educaţie susţine că profesorii refuză să facă parte din comisiile de bacalaureat, pentru că primesc sume derizorii pentru munca prestată. Din nou, examenul de bacalaureat va debuta cu nemulţumirile cadrelor didactice puse la muncă pentru nişte bani de mizerie.

Oricine va fi de acord că unul şi acelaşi om, dacă va rămâne analfabet, va fi un fel de om, iar dacă va fi şcolarizat până la a termina o facultate de tip Harward va fi un al om. În nuanţe, performanţele aceluiaşi om vor fi diferite la vârsta de adult în funcţie de calitatea şcolilor prin care a trecut.