Tămbălăul de la vârful politicii noastre este o premieră pentru vremurile postdecembriste. În nici unul din cele opt mandate parlamentare nu s-au înregistrat atâtea frământări interne, cu atât mai mult agresiuni verbale, chiar îmbrânceli, între senatori și deputați în ședințele de plen.

Am argumentat la LARICS, nu odată, că problematica relației bilaterale româno-ungare are ca miza principală procesele de de-suveranizare a României, inițiate de Budapesta, și, ulterior, co-suveranizare a Ungariei în Transilvania. Procesul este inedit în dinamica revizionistă de la Budapesta, și nu mai are în vedere, în principal, modificări explicite de frontieră pe care Ungaria este suficient de lucidă ca să înțeleagă că nu le-ar putea obține decât în circumstanțe extraordinare și care nu sunt la îndemâna ei. De aici și replierea, într-o primă instanță, pe proiectele de de-suveranizare ale României în Transilvania.

Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte, spune că – în urmă cu un veac şi jumătate, la Congresul de la Paris din 1856 – reprezentantul Angliei, contele Clarendon[1], excedat de insistenţa cu care ministrul de externe al Imperiului Francez, contele Walewski, susţinea cauza unirii Principatelor române (ceea ce însemna şi autonomizarea lor deopotrivă de sub tutela otomană şi de sub cea rusă) i-ar fi obiectat: “Bine, să se unească; dar credeţi că vor fi capabili să se guverneze singuri?”

Ce-au ajuns și liberalii! Le face Șoșoacă educație juridică. Senatoarea zice, și pare că, amu’ o dată, știe ce zice, că toate documentele contrasemnate de prim-ministrul, Florin Cîțu, nu fac doi bani, pentru că premierul României e un fost condamnat de drept comun.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se laudă. Cică, dacă s-ar pricopsi cu un dosar penal, fie el și unul „fabricat”, demisionează de la conducerea partidului. Ăsta chiar nu știe pe ce lume trăiește!

Ce-o fi căutat Cîțu, rocker autodeclarat, la Electric Castle, unde e vorba despre un cu totul alt gen muzical? Pentru niște voturi, premierul s-ar duce oare și la un festival de manele? Un posibil răspuns ar putea fi găsit în comunicatele poliției. Cică s-au întocmit zeci de dosare pentru „trafic și consum” de substanțe... rare.

Vineri seară, un ordin al ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, anunța că șef al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor va fi, de luni, 16 august, Horea Abrudan. În weekend, Virgil Blage a anunțat că și-a dat demisia și că, după concediu, se va întoarce la Colegiul Economic „Partenie Cosma”.

Cu două luni întârziere, am făcut planul la vaccinare. Nimeni nu e vinovat, nimeni nu e tras la răspundere. Oricum, premierul și toți ai lui sunt plecați în... campanie electorală. Vorba aia: „Morții cu morții, viii cu viii”. Dacă n-am ști că e România, am crede că numai cei vii contează, votează.

Cum ziceam, s-ar părea că pierderea poziției publice declanșează reacții dramatice la politicieni. Marian Vanghelie a cam tăbăcit-o pe Oana Mizil. Ce-a ajuns lumea! El, un peizan de Ferentari, să dea într-o moștenitoare a „iepocii de aur”?

​Istoria statelor mici, ca întindere teritorială și număr de populație, pe care destinul istoric le-a plasat la interferența intereselor unor mari puteri, evoluează între democrație și dictatură, între libertate cucerită de oameni politici patrioți idealiști și „libertatea” impusă de marile puteri din preajma lor.