În proiectul de extindere la patru benzi a drumului de centură sunt cuprinse şi lărgirea şi consolidarea pasajului suprateran de pe Bulevardul Dacia. Iniţial, lucrările de reabilitare a podului au pornit cu mare entuziasm, însă, cu doar câteva zile înainte de predare, muncitorii de la Selina au fost nevoiţi să oprească lucrul, inspectorii Inspectoratului Judeţean în Construcţii Bihor constatând că în placa de suprabetonare au şi apărut primele fisuri. Cauzele apariţiei pot fi multiple, însă, specialiştii recunosc că una dintre ele ar putea fi şi faptul că s-a folosit o cantitate minimă de armătură. În plus, specialiştii reclamă şi faptul că au fost neglijate o parte din rosturile de dilatare, cele montate în prezent la cele două capete fiind insuficiente, ţinând cont de lungimea de 40 m a pasajului. În aceste condiţii, lucrările au fost oprite până la efectuarea expertizei tehnice şi remedierea deficienţelor identificate în acest document.

La mai puţin de zece luni de la recepţia lucrărilor efectuate pe strada Gutenberg, calitatea proastă a manoperei îşi spune cuvântul. De-a lungul întregii străzii, montarea rigolelor de scurgere lasă mult de dorit. Pişcoturile folosite se clatină la fiecare pas, multe dintre ele sunt fisurate, iar pe la margini a început să crească iarba.

Deoarece imaginea Parlamentului României a fost constant aceea a unei instituţii care nu funcţionează, cred că trebuie să schimbăm câte ceva în regulile de funcţionare a instituţiei. Departe de mine ideea că aş avea soluţiile în buzunar, dar după 10 luni de activitate în Parlamentul European cred că merită să mă refer la aspectele care fac această instituţie, prin eficienţa sa, să devină un posibil model pentru legislativul autohton...

În toţi anii în care ne-am putut exercita efectiv dreptul la alegeri libere, imaginea Parlamentului Romaniei a fost constant aceea a unei instituţii care nu funcţionează. Pentru ca reprezentanţii să fie în egală măsură şi responsabili, şi eficienţi, iar grupurile politice (partidele) să aibă o mai mare vizibilitate, comisiile de specialitate, la fel, sperând ca astfel, încetul cu încetul, percepţia publicului cu privire la Parlament se va îmbunătăţi, cred că trebuie să schimbăm câte ceva în regulile de funcţionare a instituţiei. Iar Parlamentul European poate să fie un posibil model...

Lucrările de reabilitare a Corsoului orădean au fost efectuate în cursul anului 2006, însă chiar de la recepţie calitatea îndoielnică a acestora putea fi constatată cu ochiul liber. Cu timpul, micile deficienţe au devenit tot mai vizibile.

Imaginea Parlamentului României din toţi anii în care ne-am putut exercita efectiv dreptul la alegeri libere a fost constant aceea a unei instituţii care nu funcţionează. Fie e prea gălăgioasă, fie se absentează, de multe ori nu e cvorum şi nu se poate vota, fie se moţăie, se citesc ziare, pe scurt, o instituţie în care nu se îndeplineşte mandatul pentru care alegătorii şi-au trimis acolo reprezentanţii

Unul dintre puţinele spaţii verzi existente în Cartierul orădean Nufărul riscă să rămână doar o amintire, după ce o agenţie imobiliară care a cumpărat terenul şi-a propus să construiască aici o clădire cu birouri. Suprafaţa de aproximativ 400 de metri pătraţi a fost deja împrejmuită cu un gard de plasă, astfel că locatarii blocurilor din preajmă nu se mai pot bucura de spaţiul cu verdeaţă. Nemulţumiţi, oamenii se gândesc cu groază la ziua în care locul celor câţiva arbori va fi luat de zidurile de beton şi acuză autorităţile că nu sunt interesate de acest aspect.

Când eram mic, am întrebat de ce nu participă la Olimpiadă niciunul dintre jucătorii de fotbal sau de baschet celebri la vremea respectivă. Sau niciunul dintre boxerii de care citeam prin reviste. Cassius Clay? Joe Frazier? Mi s-a răspuns că respectivii erau sportivi profesionişti, iar la olimpiade nu participa decât cei amatori.

În urma controlului efectuat în luna iulie de către Curtea de Conturi, se pare că lucrurile la Filarmonica de Stat nu stau chiar aşa cum spune directorul Sarkady. Astfel, Corpul de Control al Curţii de Conturi a scos la iveală, potrivit actului oficial eliberat pe 31 iulie şi semnat de directorul Gheorghe Ţara, mai multe nereguli, în special de ordin financiar...