În momentul de faţă, în care suntem bombardaţi cu diverse ştiri pe toate canalele media, prin care se aduce la cunoştinţa publicului demararea a unui nou proiect de interes local, prin care se realizează o nouă investiţie în infrastructură, cititorii noştri trebuie să cunoască faptul că dreptul de proprietate este protejat de către legiuitor şi pierderea acestuia se poate realiza doar prin efectul legii.

O nouă soluţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va fi abordată în prezentul articol şi care este obligatorie faţă de instanţele de judecată naţionale, a fost pronunţată la data de 20 mai 2019, în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept.

Articolul de săptămâna aceasta va ieşi din tiparul obişnuit al prevederilor legale pe care înţelegem să le analizăm în cadrul acestei rubrici şi va viza prevederi cuprinse în cadrul Codului de procedură penală, în felul în care înţelege Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să interpreteze aceste prevederi legale.

Biroul Permanent al Senatului va lua în discuție, azi, de la ora 16.00, cererea DNA pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătății Florian Bodog cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual.

Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condamnaţi în primă instanță până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, vor fi rejudecate, a decis Curtea Constituțională. Unul dintre cei vizați de decizie e și Darius Vâlcov.

Miercuri, în data de 26 iunie 2019, Camera Deputaţilor ca şi camera decizională, a adoptat modificările la Legea 77 din 2016 privind darea în plată, cu 117 voturi pentru, 94 voturi contra şi 11 abţineri.

Înalta Curte de Casație și Justiție, reunită în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în şedinţa din 3 iunie 2019, a hotărât prin decizie obligatorie, ca să admită sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, realizată în cadrul dosarului cu numărul 2231/105/2018/ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Am acordat o atenţie deosebită, în săptămânile care au trecut, considerentelor deciziei pronunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza D.M.D. împotriva României, hotărâre prin care România în anul 2019, a fost condamnată pentru încălcarea articolului 3 din cadrul Convenției, mai precis tortura.

Condamnare, abuzuri asupra minorilor, interzicerea torturii (II)

Din punct de vedere legislativ, România are acte normative care cu obiect protecţia drepturilor copiilor, vorbim despre prevederile cuprinse în cadrul Legii cu numărul 272 din 2004, vorbim despre prevederile cuprinse în cadrul actualului Cod civil.