Președinții tribunalelor din întreaga țară au transmis, miercuri, o poziție comună în contextul dezbaterilor din ultimele zile, referitoare la acuzațiile aduse profesiei de magistrat, „sub pretextul” reformei pensiilor speciale. „Justiția între oameni, nu deasupra lor”, spun judecătorii.
În data de 20 iulie 2025, a intrat în vigoare Legea 136 din 2025, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 674 din 17 iulie 2025, pentru modificarea prevederile art. 27 aliniatelor 2 indice 1 și 2 indice 3 din cadrul Lefii Fondului funciar, adică Legea 18/1991.
Săptămâna trecută, am încheiat articolul cu prezentarea prevederilor cuprinse în cadrul articolului 494 din Codului civil, conform căruia părinţii ori reprezentanţii legali ai copilului, doar în cazul existenţei unor motive temeinice pot să împiedice corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani.
Una dintre componentele care vizează relaţia dintre părinte şi copil ține de autoritatea părintească, iar aceasta, conform definiţiei din cadrul Codului civil „este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi” (articolul 483 aliniatul 1 Cod civil).
Observăm faptul că, deși în trecut am abordat tema privind termenul de acceptare a unei moșteniri și felul de acceptare, încă la nivel de justițiabil, lucrurile acestea rămân o necunoscută, iar pentru acest motiv am decis să facem o nouă prezentare.
În data de 30 iunie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, prin Decizia nr. 273/2025, ÎCCJ a dispus admiterea sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 1806/87/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
În şedinţa publică din data de 18 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie reunită în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, admiterea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. 22006/303/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă a stabilit faptul că: în interpretarea dispoziţiilor art. 2431 din Codul civil raportat la art. 632 din Codul de procedură civilă, este posibilă executarea silită a unei creanţe garantate printr-un contract de ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de creanţă însuşi nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispoziţiilor legale, titlu executoriu”.
În cadrul Monitorului Oficial, Partea I nr. 557 din 17 iunie 2025 publicată Decizia cu nr. 45/2025 a Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care instanța a hotărât: „Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 şi de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal...
În şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în completul competent să judece recursurile în interesul legii, a pronunţat decizia cu numărul 20 din data de 24 noiembrie 2016, prin care a stabilit faptul că „în interpretarea și aplicarea art. 915 aliniatul 2 din Codul de procedură civilă, acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează să soluţioneze acţiunea de divorţ trebuie să fie exprimat expres”.
De fiecare dată când am avut posibilitatea şi când am avut cunoştinţă, le-am prezentat cititorilor noştri decizii de speţă, în materia legislației sănătății, mai precis decizii de speță în cadrul cărora statul a fost obligat să asigure tratamentele inovatoare pentru bolnavii, care suferă de boli grave (oncologice).
