Pentru ca o cerere de chemare în judecată ori o cerere de apel sau recurs să poată să fie analizată din punct de vedere al caracterului fondat al acesteia, în primă fază, acestea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii procedurale, printre care cea mai elementară fiind prezenţa semnăturii.

Păstrând tema abordată săptămâna trecută, care viza dreptul la propria imagine, dreptul la viaţa privată şi dreptul la demnitate, aşa cum sunt ele definite de legiuitor în cadrul art. 72 alin. 1 Cod civil, este de observat faptul că acelaşi legiuitor reglementează şi ipoteze în care sunt permise limitări ale acestor drepturi.

​În ultima perioadă, poate şi datorită faptului că măsurile de restricţie impuse de pandemie, au impus limitarea contactului social fizic şi la transpus în spaţiul virtual, ne întâlnim în practică cu diverse fapte prejudiciabile care aduc atingere fie dreptului la viaţă privată, fie dreptului la deminitate, fie dreptului la propria imagine.

​În fiecare zi, suntem bombardaţi cu diverse informaţii statistice, din care întelegem faptul că, în ultimul, an, lună ori săptămână, comerţul on-line a avut creşteri semnificative, este firesc ca aşa ceva să se întâmple odată cu progresul tehnologic, o parte a activităţii umane să se transpune în cadrula cestui mediu.

Am abordat în cadrul acestor articole problemele juridice aferente contractului de cesiune de creanţă şi efectele produse pentru un simplu motiv, nu de puţine ori justiţiabilul are o singură întrebare - de ce sunt executat silit de o persoană juridcă pentru o creanţă, în condiţiile în care am semnat contractul de credit ipotecar ori de consum cu o bancă, adică o altă persoană juridică.

Cesiunea de creanţă este reglementată de către Codul civil de la articolul 1566 până la articolul 1592, fiind definită de către legiuitor ca fiind „convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț” (articolul 1566 aliniatul 1 Cod civil).

Cei cinci polițiști din Salonta, care cereau șpagă, în special șoferilor străini, pentru a nu-i sancționa, au fost condamnați definitiv, de Curtea de Apel Oradea, la închisoare cu executare.

Săptămâna trecută, am încheiat cu prezentarea prevederilor cuprinse în cadrul articolului 494 din Codul civil, conform căruia părinţii ori reprezentanţii legali ai copilului, doar în cazul existenţei unor motive temeinice, pot să împiedice corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani.

Fostul lider PSD Liviu Dragnea este un om liber, magistrații Tribunalului Giurgiu au decis că acesta poate fi eliberat. Irina Tănase, iubita lui Liviu Dragnea, spune că a început să plângă atunci când a aflat că fostul lider PSD va fi eliberat și pleacă spre Penitenciarul Rahova, pentru a-și lua „bărbatul acasă”.

După cum am evidenţiat în cadrul articolului de săptămâna trecută, „autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi” (articolului 483 aliniatul 1 Cod civil).