Ipoteca care are ca obiect bunuri imobile poartă denumirea de ipotecă imobiliară și reprezintă o formă de garanție care este instituită pentru protejarea drepturilor unui creditor, care din practică poate să fie considerată cea mai „sigură” formă de protecție a unui drept de creanță.
Vom prezenta încă o hotărâre judecătorească pronunțată de această dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia 3821/28 iunie 2022 ICCJ), care vizează protejarea dreptului la viață a unui pacient, mai precis a principiilor avute în vedere de către instanța de judecată.
În cadrul articolului precedent justiţiabilul a luat la cunoştinţă de consecinţele juridice pe care le generează o nerespectare a formei cerute de lege (forma autentică), în ceea ce priveşte încheierea contractului de vânzare cumpărare a unui bun imobil, mai precis nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat, la care se adaugă şi imposibilitatea de întabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară şi de aici o serie de ipoteze care la un moment dat pot să intre chiar în sfera ilicitului penal (vorbim de vânzări duble).
Nu odată am subliniat în cuprinsul diferitelor teme dezbătute în cadrul acestei rubrici faptul că un contract de vănzare-cumpărare care are ca obiect un bun imobil trebuie să îmbrace forma autentică, mai precis trebuie să fie autentificat de către un notar public.
Relativ neobservate au trecut, pentru opinia publică, deși sunt de maximă importanță, modificările aduse Legii 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificarea care s-a produs prin Legea 123 din 2024 publicată în cadrul M.O. cu nr. 414 la data de 07.05.2024.
În data de 3 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reunită în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în în materie civilă, legal constituit, a pronunțat următoarea Decizia cu nr. 28 din 2024 prin care a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2755/95/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile și pe cale de consecință a stabilit după cum urmează
După cum am subliniat în cadrul unui articol precedent, în cadrul Monitorul Oficial, Partea I cu numărul 194 din data de 8 martie 2024 a fost publicată Decizia cu numărul 696/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 910-914 din Codul de procedură civilă.
În data de 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii.
În cadrul Monitorul Oficial, Partea I cu numărul 194 din data de 8 martie 2024 a fost publicată Decizia cu numărul 696/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 910-914 din Codul de procedură civilă.
În cadrul Monitorului Oficial, Partea I cu nr. 165 din 29 februarie 2024 a fost publicată Decizia cu nr. 545/2023 pronunțată de către Curtea Constituțională a României, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. h) din Legea poliției locale nr. 155/2010.
