După cum bine ne aducem aminte această serie de articole – moştenirea testamentară - a început prin definirea testamentului.

Odată cu articolul precedent am prezentat justiţiabililor unele noţiuni generale despre testamentul ca şi act juridic, însă trebuie subliniat faptul că testamentul presupune unele aspecte care sunt mult mai complexe şi care poate vor fi subiectul unor articole viitoare.

Curtea de Apel Oradea şi instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat anul trecut 124.025 dosare, înregistrându-se o creştere a volumului total de activitate cu 11.850 dosare (10,56%) față de volumul înregistrat în anul 2022.

Articolele precedente au încercat să explice pe înţelesul oricărui justiţiabil o parte din normele legale care reglementează materia succesiunilor şi la o primă analiză s-a putut observa faptul că vorbim de o parte a dreptului destul de complexă şi de specializată.

În cadrul articolelor precedente am dezbatut o parte din problemele pe care le genereaza moştenirea legală, mai precis care sunt clasele de moştenitori şi principiile după care se va împărţii patrimoniul celui decedat, în contextul în care la moştenire vin mai multe clase de moştenitori în concurs.

 Odată cu articolul precedent am început să dezbatem, la un mod cât se poate de comprehensibil pentru justiţiabil, materia moştenirii legale abordând unele noţiuni generale, mai precis distincţia dintre moştenirea legală şi cea testamentară, componenţa claselor de moştenitori în reglementarea actuală a Codului civil.

În viaţa oricărui individ al societăţii există unele constante, evenimente care se produc cu regularitate şi care generează efecte juridice, mai precis ne naştem, ne căsătorim, iar la un moment dat survine decesul.

Una dintre relațiile sociale care prezintă reglementare juridică importantă și care suscită un interes mare pentru justițiabil vizează raporturile juridice generate de încheierea unui contract individual de muncă.

Prin Decizia cu numărul 16 din 18 septembrie 2023 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul procedurii privind recursul în interesul legii, instanța supremă a stabilit faptul că - “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: În ipoteza formulării unei plângeri contravenţionale, dispoziţiile legale mai sus invocate nu exclud de la aplicare prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă”.

În cadrul Monitorului Oficial al României, partea I, numărul 615 din data de 31 iulie 2017 a fost publicată Decizia cu numărul 39 din 2017, cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă.