​La nivelul instanţelor de judecată naţionale, întâlnim o jurisprudenţă contrară modului de interpretare a prevederilor Legii 77 din 2016, dat de către Curtea Constituţională, jurisprudenţă care blochează accesul la justiţie în mod efectiv.

În cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, cu numărul 510 din 21 iunie 2018 a fost publicată Decizia cu numărul 19 din 2018, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sibiu secția I civilă în cadrul dosarului cu numărul 8860/306/2015 ...

​Conform articolului 954 aliniatul 1 din cadrul Codului civil - „moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”, iar locul deschiderii moştenirii este ultimul domiciliu al defunctului (articolul 954 aliniatul 2 Cod civil).

Procesul civil prezintă mai multe faze procesuale.

Săptămâna care tocmai a trecut a fost una extrem de agitată din perspectivă juridică, această agitaţie, fiind consecinţa soluţiei pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurii dezlegării unor chestiuni de drept.

În cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, cu numărul 463 din 5 iunie 2018, a fost publicată Decizia cu numărul 2 din 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și Colegiul de conducere al Curții de Apel București.

În cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, cu numărul 473 din 1 martie 2018, a fost publicată Decizia cu numărul 93 din 2018 a Curţii Constituţionale.

​Declanşarea şi desfăşurarea unui proces presupune şi pronuţarea unei hotărâri judecătoreşti, care după cum bine se cunoaşte de către justiţiabili, poate să aibe un caracter obligatoriu şi care trebuie a fi respectate şi puse în aplicare.

Nu de puţine ori justiţiabilul are o singură întrebare: de ce sunt executat silit de o persoană juridcă pentru o creanţă, în condiţiile în care am semnat contractul de credit ipotecar ori de consum cu o bancă, adică o altă persoană juridică.

Cesiunea de creanţă este reglementată de către Codul civil de la articolul 1566 până la articolul 1592, fiind definită de către legiuitor ca fiind „convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț” (articolul 1566 aliniatul 1 Cod civil).