Formele de comunicare între membrii societății actuale sunt mult mai variate, ele manifestându-se și prin intermediul rețelelor de socializare. Aceste forme de comunicare, spre deosebire de ceea ce se crede de majoritatea justițiabililor, sunt normate prin reguli clare stabilite de către legiuitor, aceste reguli fiind instituite pentru a limita, preveni sau chiar a pedepsi derapajele unor persoane care ar avea intenția de a face rău.
La data de 31 iulie a.c., pe pagina web a Ministerului de finanţe a fost publicată pentru îndeplinirea condiţiei transparenţei decizionale, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Odată ce am luat la cunoștință de reglementarea cuprinsă în cadrul Codului civil, privind efectele juridice ale dreptului de ipotecă, vom prezenta justițiabililor reglementarea juridică aferentă punerii în executare a unui drept de ipotecă.
Vom aborda la un nivel informativ, continuând aceiași temă ca și săptămâna trecută, efectele juridice produse de contractul de ipotecă imobiliară, cu mențiunea că vom aborda efectele principale ale acestui contract și nu o prezentare pe larg a acestora.
În articolul anterior am prezentat, la modul general, o serie de reguli principale care vizează dreptul de ipotecă imobiliară și am observat faptul că ipoteca imobiliară presupune încheierea unui contract, care, obligatoriu sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie autentificat.
Ipoteca care are ca obiect bunuri imobile poartă denumirea de ipotecă imobiliară și reprezintă o formă de garanție care este instituită pentru protejarea drepturilor unui creditor, care din practică poate să fie considerată cea mai „sigură” formă de protecție a unui drept de creanță.
Vom prezenta încă o hotărâre judecătorească pronunțată de această dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia 3821/28 iunie 2022 ICCJ), care vizează protejarea dreptului la viață a unui pacient, mai precis a principiilor avute în vedere de către instanța de judecată.
În cadrul articolului precedent justiţiabilul a luat la cunoştinţă de consecinţele juridice pe care le generează o nerespectare a formei cerute de lege (forma autentică), în ceea ce priveşte încheierea contractului de vânzare cumpărare a unui bun imobil, mai precis nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat, la care se adaugă şi imposibilitatea de întabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară şi de aici o serie de ipoteze care la un moment dat pot să intre chiar în sfera ilicitului penal (vorbim de vânzări duble).
Nu odată am subliniat în cuprinsul diferitelor teme dezbătute în cadrul acestei rubrici faptul că un contract de vănzare-cumpărare care are ca obiect un bun imobil trebuie să îmbrace forma autentică, mai precis trebuie să fie autentificat de către un notar public.
Relativ neobservate au trecut, pentru opinia publică, deși sunt de maximă importanță, modificările aduse Legii 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificarea care s-a produs prin Legea 123 din 2024 publicată în cadrul M.O. cu nr. 414 la data de 07.05.2024.
