​Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, legislaţia naţională a fost îmbunătăţită şi modificată, în materia drepturilor şi obligaţiilor care guvernează relaţia părinte-copil, fiind inserate o serie de concepte de natură juridică noi, cum ar fi de exemplu autoritatea părintească asupra copilului.

Există situaţii, nu doar ipotetice, în care din diverse motive care nu pot să fie analizate individual datorită multitudinii acestora, o persoană fizică ori juridică, în activitatea curentă, realizează o plată fără să datoreze acest lucru.

După cum bine ştim, la nivelul legislaţiei naţionale, avem reglementată procedura dării în plată, mai precis vorbim despre Legea 77 din 2016, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 330 din data de 28 aprilie 2016.

Finalul articolului precedent atrăgea atenţia justiţiabilului în ceea ce priveşte problemaconfuziei între garanţia privind viciile ascunse ale bunului cumpărat şi garanţia privind buna funcţionare a bunul cumpărat.

​Continuând tema abordată încă de acum două articole şi având în vedere faptul că cititorii noştrii deja au o serie de elemente de bază, în ceea ce priveşte noţiunea de garanţie pentru viciu ascuns precum şi efectele acestei garanţii, în prezentul articol vom analiza posibilitatea de modificare prin intermediul unor clauze contractuale a garanţiei contra viciilor ascunse.

​Articolul precedent a adus în atenţia cititorilor noştrii, unele elemente generale privind condiţiile de existenţă a garanţiei pe care o datorează vânzătorul şi care vizează viciul ascuns cât şi semnificaţia noţiunii de viciu ascuns.

Actualul Cod civil reglementează în mod expres prin normele sale un număr total de nousprezece contracte. Pe lângă aceste contracte denumite de către doctrina juridică contracte numite, circuitul juridic poate să dea naştere unui număr nelimitat de tipuri de contracte, acestea din urmă fiind denumite de către doctrina juridică contracte nenumite (datorită faptului că nu au o reglementare legală specifică).

Legea​ privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a intrat în vigoare începând de vineri, 21 mai, astfel că devin aplicabile o serie de modificări ale prevederilor Codului Penal, Codului de Procedură Penală și ale altor acte normative, informează MAI.

​În şedinţa publică din data de 21 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în mod legal în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, prin Decizia cu numărul 27, admiterea sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj - Secţia penală, în dosarul nr. 9318/328/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Legea care modifică Codul de procedură penală și care prevede că termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale este de maxim 120 de zile de la finalizarea dezbaterilor a fost promulgată miercuri de către președintele Klaus Iohannis.