Continuăm tema de săptămâna trecută privind prezentarea legislației care a fost introdusă în sistemul național de drept prin Legea 26/2024 și care vizează ordinul de protecție extins.

După ce am prezentat o serie de hotărâri judecătorești pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție si de către Curtea Constituțională a României, hotărâri judecătorești de o importanță deosebită, întrucât stabilesc o serie de reguli generale cu aplicabilitate imediată, vom continua tema privind ordinul de protecție extins, introdus în legislația națională prin Legea 26/2024.

În data de 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită fiind în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit, a pronunţat Decizia nr. 40/2024, general obligatorie.

La data de 09 iulie 2024, Curte Constituțională a României, printr-o decizie nemotivată încă în prezent, prin votul majorității, conform comunicatuluid e presă postat pe pagina oficială - „Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.1391 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe”.

Săptămâna trecută am început să prezentăm justițiabililor, conținutul Legii 26 din 2024 privind ordinul de protecție, care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 172 din data de 04.03.2024 și care a intrat în vigoare la 180 de zile de la adoptare.

La data de 31 august 2024 a intrat în vigoare Legea 26 din 2024 privind ordinul de protecție, care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 172 din data de 04.03.2024, legea având expres mențiunea faptului că intrarea ei în vigoare se va face la 180 de zile de la adoptare.

De puține ori, în materia litigiilor care se poată în fața instanțelor de judecată, soluția care a fost pronunțată este pe placul ambelor părți litignate ori a tuturor părților litigante. În această ipoteză, partea care nu este mulțumită de soluția care se pronunță de către judecătorul de primă instanță ori de judecătorii din calea de atac, au posibilitatea de a formula o cale de atac.

La data de 07 mai 2024 a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu nr. 414 din 2024, Legea 123 din 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2024 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Acest act normativ a introdus noțiunile juridice de înstrăinare părintească, părinte/persoană care înstrăinează și părinte înstrăinat.

Formele de comunicare între membrii societății actuale sunt mult mai variate, ele manifestându-se și prin intermediul rețelelor de socializare. Aceste forme de comunicare, spre deosebire de ceea ce se crede de majoritatea justițiabililor, sunt normate prin reguli clare stabilite de către legiuitor, aceste reguli fiind instituite pentru a limita, preveni sau chiar a pedepsi derapajele unor persoane care ar avea intenția de a face rău.

La data de 31 iulie a.c., pe pagina web a Ministerului de finanţe a fost publicată pentru îndeplinirea condiţiei transparenţei decizionale, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.