Un principiu acceptat la nivelul întregii societăţi este cel conform căruia hotărârile judecătoreşti nu pot să reprezinte decât adevărul din punct de vedere juridic, însă trebuie reţinut faptul că acestea sunt rezultatul unei proceduri judiciare care presupune de cele mai multe ori administrarea unor probe.

Tot mai actuale au devenit discuţiile cu privire la noţiunea de consumator şi felul în care aceasta se interpretează de către instanţele de judecată.

O proporţie de peste 90 % din litigiile existente pe rolul instanţelor de judecată presupune administrarea unei probaţiuni complexe în vederea aflării adevărului juridic (spunem adevăr juridic întrucât de multe ori adevărul juridic nu este identic cu adevărul social, aspect care duce la adevărate drame sociale).

Nenumărate ştiri au fost prezente pe canalele media, în această săptămână şi numai, care aveau ca obiect expropierile realizate la nivel local, pentru lucrările de utilitate publică de interes local, care urmează să fie efectuate de către autorităţile locale.

Ultimele două articole au vizat drepturile reglementate de Legea 448 din 2006, pentru persoanele care au diferite forme de handicap, fiind analizate principalele drepturi conferite de către legiuitor.

Subiectul abordat săptămâna trecută nu a fost epuizat şi prin articolul prezent vom încerca să prezentăm în mod aplicat o parte din drepturile pe care legislaţia le reglementează în favoarea persoanelor cu handicap, precum şi obligaţiile pe care le deţin autorităţile centrale şi locale în ceea ce priveşte implementarea acestor drepturi.

Patru bihoreni, acuzați că au tâlhărit un bărbat în zona căii ferate din Oradea, au fost reținuți marți, 26 martie, de polițiștii de la transporturi și arestați de magistrați o zi mai târziu. Aceștia l-au lovit pe bărbat luându-i un telefon, 20 de lei și un pachet de țigări!

Unul dintre principiile care trebuie să fie avut în vedere de către cititorii noştri, este cel conform căruia un justiţiabil bine informat este un justiţiabil mai puternic, asta presupune o cunoaştere cât mai bună a drepturilor şi a obligaţiilor deţinute.

Anul trecut veneam şi în cadrul unui articol prezentam cititorilor noştri faptul că Parlamentul României, mai precis Camera Deputaţilor, cameră decizională, adopta un proiect de lege de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă cu numărul 50 din 2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia cu numărul 7 din 11 februarie 2019, soluţiona definitiv problema apărută în practică cu privire la admisibilitatea cererilor fundamentate pe Legea dării în plată, formulate de către debitorii supuşi unei executări silite, în cadrul căreia imobilul ipotecat fusese adjudecat.