Vom analiza, în cele ce urmează, prin prezentul articol, o hotărâre judecătorească pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu implicații importante în materia drepturilor salariale în cadrul sectorului bugetar.

Prin Legea 448 din 2006 a fost reglementat la nivel de legislație națională drepturile persoanelor cu handicap, stabilindu-se în cadrul art. 1 faptul că - „Prezenta lege reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora”.

Având în vedere faptul că în cadrul articolului anterior au fost analizate problemele privind definiţia contractului de locaţiune, obiectul acestuia, preţul, precum şi problema duratei maxime pentru care se poate încheia un astfel de contract.

Analizând prevederile Codului civil, care a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, se poate observa faptul că legislaţia civilă a fost modificată substanţial, iar unul din aspectele care au suferit modificări importante a fost materia contractelor civile.

Legea 217 din 2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, în acest an, până în prezent, a suferit două modificări legislative.

Pe data de 23 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul  completului competent să judece recursul în interesul legii, legal constituită, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată Decizia cu nr. 18/2023, prin care  ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj.

La nivelul legislației naționale există un act normativ adoptat, care vizează drepturile persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, vorbim despre OG 105/1999.

După cum în mod frecvent am evidențiat în cadrul articolelor noastre, o problemă des întâlnită în practica instanţelor de judecată, vizează modalitatea de apreciere realizată de către magistratul investit cu soluţionarea unor litigii, a cuantumului sumei de bani care trebuie să fie atribuită reclamantului în cazul unor acțiuni civile care vizează despăgubiri morale.

Prin articolul de săptămâna trecută am început să evidenţiem o serie de elemente generale privind o instituţie juridică nouă introdusă prin Codul civil în cadrul legislaţiei naţionale – cesiunea de datorie.

​​​​​​​Majoritatea cititorilor noştrii cu siguranţă au auzit despre instituţia cesiunii de creanţă, însă suntem siguri că aceştia nu au auzit de instituţia juridică a preluării de datorie sau cesiunii de datorie.