Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil la data de 01.10.2011, legiuitorul nu a realizat doar o modificare a unor dispoziţii cuprinse în vechiul Cod civil, ci a adus şi unele completări la legislaţia civilă existentă anterior, în sensul că au beneficiat de recunoaştere legislativă o serie de instituţii juridice care în vechiul Cod civil nu erau inserate.
Prin Decizia cu nr. 23/27.03.2023 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 32435/3/2021, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 1049 din 27 decembrie 2016 a fost publicată Decizia nr. 20/2016 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a examinării recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, eidenţiindu-se faptul că - „În interpretarea şi aplicarea art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, stabileşte că acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează să soluţioneze acţiunea de divorţ trebuie să fie exprimat expres”.
Anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, existau unele situaţii faptice care deşi, nu aveau o rezolvare legislativă, totuşi, ele făceau obiectul unor cereri de chemare în judecată şi destul de numeroase din punct de vedere statistic, iar judecătorul confruntându-se cu ele era obligat să pronunţe o hotărâre judecătorească care să soluţioneze problema juridică.
Articolul anterior a evidenţiat justiţiabilului unele noţiuni generale în ceea ce priveşte abaterile disciplinare ca şi modalitate de desfacere a unui contract individual de muncă, precum şi sancţiunile aplicabile angajatului în cazul abaterii disciplinare.
În cadrul prezentului articol ne vom ocupa de sancţiunile disciplinare care pot să fie aplicate angajatului de către angajator, procedura de aplicare şi modalităţile prin care astfel de sancţiuni pot să fie contestate.
Odată cu articolul precedent am început să analizăm modalităţile de încetare a efectelor produse de către un contract de donaţie, trecând în revistă prima dintre cauzele de revocare a contractului de donaţie, şi anume revocarea pentru cauze de ingratitudine, precum şi ipotezele legale care se subscriu noţiunii de ingratitudine.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat definitiv steagul secuiesc al municipiului Sfântu Gheoghe, anunță Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Steagul secuiesc nu poate fi drapelul oficial al oraşului Sfântu Gheorghe. Culmea, acesta a fost aprobat în trecut chiar de... Guvernul României!
Încă din articolul precedent s-a putut constata de către cititorii rubricii faptul că legiuitorul a acordat o atenţie deosebită contractului de donaţie, prin reglementarea stabilită, atenţie care având în vedere explicaţiile conţinute în cadrul articolului precedent, sunt perfect justificate (doar cu titlu de a reîmprospăta, în cadrul articolului precedent am făcut referire la consecinţele pe care le produce încheierea contractului de donaţie asupra patrimoniului donatorului).
Patrimoniul unei persoane fizice ori juridice este compus dintr-o parte activă şi o parte pasivă, iar aceste două componente pot varia în ceea ce priveşte valoarea pe parcursul unei perioade de timp.
