În cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 27 iunie 2023, a fost publicată Decizia cu numărul 20 din 2023 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4.838/99/2020.

Actuala legislaţie procesuală civilă evidenţiază în mod expres faptul că transmiterea actelor de procedură la dosarul instanţei de judecată se poate face şi prin mijloace de comunicare la distanţă, adică fax, poştă electronică, înscris în formă electronică.

Odată cu articolul precedent, am început să dezbatem o temă care prezintă relevanţă pentru fiecare persoană, fie el justițiabil, fie el participant la actul de justiţie, în momentul în care se doreşte încheierea unui contract.

În cadrul articolului precedent am adus în discuţie noţiunea de clauze neuzuale, precum şi unele principii legale care guvernează acest gen de clauze contractuale, însă credem că ar fi în interesul justiţiabilului ca acesta să cunoască şi care sunt aceste clauze contractuale neuzuale.

După cum bine este cunoscut conţinutul unui contract este dat de clauzele din care este alcătuit.

În prezent o bună parte din achizițiile care se fac pentru imobile, când este implicat și un dezvoltator imobiliar, se fac încă din faza de proiect a imobilului, fiind încheiat un antecontract de vânzare cumpărare.

În şedinţa publică din data de 20 aprilie 2023, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia cu numărul 221 din 2023, care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 505 din 09.06.2023.

Decesul unei persoane, din punct de vedere al efectelor juridice implică, dechiderea procedurii succesorale, care presupune o procedură, fie administrativă non-jurisdicțională, adică care se derulează în fața unui notar public necontradictoriu, unde părțile implicate se înțeleg pe toate aspectele puse în discuție, fie judiciară jurisdicțională/contradictorie, care se derulează în fața unei instanțe de judecată.

În data de 15 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul completului competent să judece recursul în interesul legii, a pronunţat Decizia cu numărul 6 din 2023 prin care instanța supremă a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit faptul  că - “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situația în care titlul executoriu privește un dezmembrământ fără personalitate juridică, competența teritorială a instanței de executare poate fi stabilită prin raportare la sediul secundar al persoanei juridice debitoare, respectiv la sediul acestui dezmembrământ”.

După cum bine cunosc cititorii noștri, terenurile care au fost incluse în cadrul vechilor cooperative agricole de stat, pe vremea regimului comunist, au făcut obiectul retrocedărilor, pe bază de cerere, în temeiul Legii 18/1991 – legea privind fondul funciar.