În anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât instituirea unei zile din cursul anului dedicate Bibliei. Ziua Bibliei s-a fixat în data de 13 noiembrie, ziua pomenirii Sfântului Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai mari exegeți biblici, și are drept scop să le reamintească credincioșilor datoria morală de a citi Sfânta Scriptură și de a împlini adevărurile de credință și normele de purtare cuprinse în ea.

Joi, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Lăsatul Secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce”.

Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, prăznuit la 9 noiembrie, va fi cinstit și anul acesta în chip special la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Oradea.

Biserica îi sărbătoreşte, astăzi, 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, „mai marii cetelor fără de trup”, îngeri ai lui Dumnezeu. În Sfânta Scriptură, denumirea de „înger” (anghelos în greaca veche) înseamnă „trimis, vestitor”.

S-a născut într-o familie nobilă de macedoneni din Tesalonic, fiind crescut şi botezat în religia creştină a părinţilor săi. A fost unul dintre martirii credinţei creştine, care a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305 d.Hr.).

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat 2019 drept Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.

În fiecare an, la 14 octombrie, o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită „cea nouă”, de la Iaşi, a Moldovei luminătoare. Cunoscută, îndeosebi, de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat, din Tracia Răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea.

Astăzi, 1 octombrie, creștinii ortodocși sărbătoresc „Acoperământul Maicii Domnului”, zi sfântă marcată cu cruce roșie în calendar. Sărbătoarea amintește creștinilor momentul în care Fecioara Maria s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi. Acest eveniment a avut loc în biserica din Vlaherne, pe 1 octombrie 991.

Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post negru, pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Cu prilejul praznicului Nașterii Maicii Domnului, duminică, 8 septembrie, în biserica parohială din satul Subpiatră, după săvârșirea Sfintei Liturghii, a avut loc un recital de cântări și pricesne închinat Maicii Domnului.