​Astăzi, 13 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își „dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece, vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

În ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, 9 noiembrie, la Catedrala „Învierea Domnului” din Oradea vor poposi moaștele Sfântului Nectarie și Icoana Maicii Domnului ,,a Imnului Acatist”copie după originalul de la mănăstirea Hilandar din Muntele Athos, aduse de către obștea Mănăstirii Izbuc.

Biserica îi sărbătoreşte, astăzi, 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, „mai marii cetelor fără de trup”, îngeri ai lui Dumnezeu. În Sfânta Scriptură, denumirea de „înger” (anghelos în greaca veche) înseamnă „trimis, vestitor”.

Duminica care a trecut a fost o zi cu mare însemnătate pentru obștea de călugări de la Sfânta Mănăstire Izbuc, dar și pentru miile de credincioși prezenți la sfintele slujbe.

Așa cum este tradiția, duminica aceasta, 4 noiembrie, la Sfânta Mănăstire Izbuc se va oficia Taina Sfântului Maslu cu dezlegări.

Peste 500 de credincioși au participat duminică, de la ora 9.00, la deschiderea bisericii și oficierea primei Sfinte Liturghii săvârșită de către un sobor de 18 preoți, împreună cu părintele paroh Dan Lele, cu părinte arhimandrit Antim Oprea, consilier episcopal, și cu părinte Laurențiu Lazăr, consilier social.

Sfântul Sinod anunță că a evaluat rezultatele referendumului pentru redefinirea familiei, stabilind că pastorația și misiunea Bisericii trebuie să se adreseze nevoilor tinerilor și familiilor, "folosind o cateheză adecvată și o prezență a păstorilor în mijlocul lor".

​S-a născut într-o familie nobilă de macedoneni din Tesalonic, fiind crescut şi botezat în religia creştină a părinţilor săi. A fost unul dintre martirii credinţei creştine, care a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305 d.Hr.).

Duminică, 14 octombrie, este prăznuită Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită „cea nouă”, de la Iaşi, a Moldovei luminătoare. Cunoscută, îndeosebi, de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat, din Tracia Răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea.

​Aula Magna a Universității din Oradea a fost ieri, de la ora 10.00, gazda deshiderii oficiale a Congresului național al Facultăților de teologie ortodoxă din România.