Am ieşit de la Capela Sixtină mai repede decât am fi vrut noi, din cauza şuvoiului de omenire care se revărsa şi, apoi, ies mereu prin această cristelniţă magică de imagini despre facerea lumii şi Judecata de Apoi şi am ieşit, parcă, mai uşuraţi de păcate în Piaţa Sfântului Petru.

Vaticanul - cel mai mic stat suveran de pe glob având numai 40 de hectare - adăposteşte cea mai importantă colecţie arheologică a lumii şi cea mai mare concentraţie de capodopere şi documente care ilustrează mai mult de 3700 de ani de istorie a umanităţii întregi, de la tăbliţele cu scriere cuneiformă ale Babilonului şi până la piesele de artă modernă din zilele noastre. Din cele şase intrări la Vatican, doar trei sunt accesibile marelui public: Piaţa Sf. Petru, Arco delle Campane (la sud de Basilica Sf. Petru) şi intrarea la Muzeul Vaticanului pentru care a stat şi grupul nostru din Oradea la coadă.

Comuna Diosig, situată în nord-vestul judeţului, la 32 km de Oradea, are o suprafaţă de 9.344 ha, cu o populaţie de 7.100 locuitori, din care 45% -maghiari, 30% - români şi 25% - romi. Este considerată una dintre cele mai importante comune ale judeţului, chiar dacă e alcătuită doar din localităţile Diosig şi Ianca.

Venit de la ţară, atunci când m-am angajat la CFR, mă întrebam dacă voi reuşi să am prieteni buni sau doar colaboratori ocazionali în cariera profesională. După mulţi ani de muncă şi şcoală, am ajuns să ocup funcţa de şef de staţe CFR în staţia Stana, situată pe magistrala III, între Oradea şi Cluj-Napoca.

Ne-am despărţit de enigmaticul "Il Torre pendente", turnul înclinat care sprijină Pisa şi ne-am îmbarcat pe autocar, spre Roma. Pentru un catolic fervent, de oriunde de pe lumea asta, Roma reprezintă Vaticanul, Sfântul Scaun (Santa Sede), Papa însuşi, pentru un istoric, Cetatea Eternă înseamnă şirul de izvoare epigrafice şi documentare supreme, un artist se gândeşte la frescele Capelei Sixtine, iar pe mine Roma mă duce cu gândul la Columna lui Traian, "actul de naştere a poporului roman" (apud Constantin Daicoviciu).

A treia promoţie a Liceului Teoretic "Nicolae Jiga" din Tinca s-a întâlnit, după 40 de ani de la absolvire, în luna naşterii Divine, când colindele se auzeau în pridvoarele caselor, iar sufletele noastre se purificau, devenind mai apropiate şi mai tolerante faţă de semenii noştri.

Ei, şi ce, zice un mucalit, cu o pâine mai mult pentru ceilalţi. Chiar asta să fie grija celor mai tari ai sănătăţii din Bihor şi a celor mai mari din comună faţă de sănătatea locuitorilor ei?