Ediţia a V-a a Zilei comunei Batăr se va desfăşura duminică, 4 septembrie, de la ora 13.00, prilej cu care va avea loc un program artistic asigurat de membrii, colaboratorii şi invitaţii Ansamblului folcloric „Auşana".

Manifestările au debutat sâmbătă, 20 august, cu competiţii sportive şi s-au încheiat în seara zilei următoare, cu concertul excepţional al Andreei Bălan, dar, pe parcursul celor două zile de sărbătoare, participanţii la serbarea Holodului au avut parte de mai multe surprize plăcute din partea organizatorilor evenimentului.

Sâmbătă, 20, şi duminică, 21 august, sute de locuitori ai comunei Roşia şi din împrejurimi au petrecut până la orele târzii ale nopţii cu ocazia primei ediţii a Zilelor Pădurii Craiului.

Ceasurile dimineţii de 12 august vestesc o nouă zi frumoasă de vară. Un grup de bihoreni pornesc spre Maramureşul Istoric, în cadrul unui pelerinaj iniţiat de Asociaţia Morăriţa, prin proiectul cultural transfrontalier „Omagierea a 620 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Peri - Ucraina 2011 - ediţia a II-a".

În împrejurări favorabile şi din curiozităţi personale, am pornit odată, înainte de destrămarea Republicii Cehoslovacia, într-un itinerar de suflet, pe urmele lui Jan Amos Komensky, intrat în conştiinţa universală ca „învăţător al popoarelor" şi „părinte al pedagogiei moderne".

Zeci de studenţi din întreaga ţară şi însoţitorii lor au luat parte pe parcursul săptămânii trecute, în Munţii Bihorului, la un stagiu de pregătire. Astfel a debutat a XVI-a ediţie a taberei MASH, tabăra de instruire în intervenţii în situaţii de urgenţă.

În data de 31 iulie 2011, Vârciorogul şi satele aparţinătoare vor îmbrăca straie de sărbătoare cinstindu-şi fiii şi omagiindu-şi eroii. În întâmpinarea acestui dublu eveniment, acum, când am păşit în al 80-lea an de viaţă, îmi permit să prezint câteva coordonate trecute şi prezente ale comunei Vârciorog.

Duminică, 24 iulie a.c., localitatea Oşand a îmbrăcat haină de sărbătoare. Uliţele sunt măturate. Trag clopotele şi grupuri de creştini orodocşi se îndreaptă către biserica satului.

Era prin anul 1984 când l-am cunoscut pe Mircea Nistreanu. Nu avea decât vreo 33 de ani şi era deja şeful Şantierului Hidrotehnic de la Tileagd. Contrar aparenţelor, era un om delicat, tandru, cu gusturi rafinate, care îşi depăşea cu mult condiţia de şantierist, de bază, de manager actual. Nu avea răbdare cu prostia omenească, cu legislaţia încâlcită uneori, dorea să se înconjoare de oameni competenţi, buni profesionişti, să preia problemele, să zic aşa, din zbor, să urmărească întotdeauna finalitatea subiectelor abordate.

S-a născut în urmă cu 60 de ani, pe data de 24 iulie, în cel mai poluat oraş din România, Copşa Mică, aflată, în acei ani, în Regiunea Autonomă Maghiară.