Mite Kremnitz a afirmat că inima poetului s-a aprins de o nouă flacără. Maiorescu a precizat că era vorba de doamna Cleopatra Poenaru-Lecca, o adorată care-l inspira, probabil în poeziile pe care nu le-a publicat, dar le-a citit la întâlnirile literare săptămânale.

Conducerea municipiului Salonta urmăreşte ca dezvoltarea oraşului să se desfăşoare conform unei strategii bine gândite, în care au o importanţă majoră reabilitarea infrastructurii, a clădirilor, precum şi crearea de noi locuri de muncă. Să reamintim acum în câteva cuvinte ce s-a finalizat în acest an.

Reporter: Domnule profesor, am dorit să vă solicit acest interviu deoarece sunteţi un personaj controversat şi readus în prim plan, de o bună bucată de vreme. Există un săptămânal orădean, care numai de bine nu vorbeşte despre dumneavoastră, acuzându-vă de implicare în alegeri, de reclamaţii la minister etc. Care credeţi că este motivul unei asemenea atenţii deosebite din partea presei de scandal ?

Profesorul greco-catolic de muzică Mihai POP BRUCHENTHAL, personalitate de legendă a Bihorului cultural, s-a născut la 15 ianuarie 1908 în localitatea Derna, din familia învăţătorilor greco-catolici Mihai POP BRUCHENTHAL (1883-1930) şi Emilia FAUR, ajungând notoriu ca dascăl la Beiuş, unde a funcţionat începând de la 1 septembrie 1935, cât şi ca autor al unei uriaşe opere muzicale, de factură componistică clasică şi populară. El a fost nepot de dascăl, întrucât bunicul său, Michael POP de BRUCHENTHAL (1843-1924) a fost timp de 55 de ani învăţător în satul meu Ciutelec, alături de străbunica Aloisia CALNOCHI(1856-1918), de asemenea învăţătoare. De la bunicul lui din Ciutelec a învăţat mai întâi cetirea şi scrierea în româneşte, cu litere chirilice, după un abecedariu vechi. Între anii 1913-1918, pe când tatăl lui era fugar, de teama ungurilor, a urmat şcoala primară în satul Hotar, de lângă Aleşd, unde locuia cu mama lui. A făcut şcoala primară în limba maghiară, după porunca strâmbă a vremii, deşi în sat nu era nici o familie de etnie maghiară şi nu se vorbea deloc limba maghiară. În limba română la şcoală se predau doar lecţiile de religie, de două ori pe săptămână. Prin ele se făcea legătura copiilor cu istoria, cultura şi literatura română. În timp ce restul orelor erau chinuitoare pentru copii, deoarece ei nu cunoşteau limba maghiară, iar domnişoara învăţătoare maghiară, adusă din Alfold, nu ştia o boabă româneşte, la lecţiile de religie, conduse de către preotul greco-catolic local, copii au învăţat cântece româneşti, precum Latina gintă, după Vasile Alecsandri, Deşteaptă-te române, Treceţi batalioane, Drum bun toba bate, romanţe şi colinde, sau poezii însufleţitoare.

Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi "luceafărul poeziei româneşti".

Cu o suprafaţă de 10.524 ha, comuna Borod se situează printre cele mai întinse unităţi administraiv-teritoriale ale Bihorului, cuprinzând în perimetrul ei localităţile: Borozel, Şerani, Corniţel, Valea Mare şi Cetea - cu o populaţie totală de 4.154 locuitori, majoritatea români, dar şi slovaci, în satul Şerani, precum şi o colonie de romi, la Borod. Circa 50 la sută din suprafaţa comunei este împădurită, cealaltă jumătate fiind alcătuită din terenuri agricole şi păşuni, creşterea animalelor fiind o altă principală ocupaţie a locuitorilor comunei. Dacă până în urmă cu vreo 10-15 ani Borodul, cu minele de cărbune de la Borozel, făcea parte dintre bazinele carbonifere ale judeţului, implicit ale ţării, astăzi minele sunt închise, minerii sunt pensionari, iar mineritul e doar o amintire. Reorientarea profesională, căutarea de noi soluţii şi îndeletniciri pentru asigurarea traiului zilnic şi a anilor ce vin constituie nu doar o preocupare importantă a fiecărui individ şi a fiecărei familii din cele şase sate componente, ci este element prioritar al conducerii administrative a comunei de a contribui la ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor, de a oferi tinerei generaţii a Borodului condiţii optime pentru pregătirea şcolară, pentru o demnă şi civilizată pornire în viaţă. În anul electoral 2004, cetăţenii comunei l-au ales în funcţia de primar al comunei Borod pe dl. SORIN PETRU SARCA.

Vasile Jurca s-a născut în satul bihorean Tria la 6 Februarie 1907 din părinţi de stare bună având un frate şi două surori.Tatăl său a fost mai mulţi ani primar sau delegat al obştii, atunci când localitatea a aparţinut comunei Derna. După şcoala primară, urmată în satul natal, a încercat cursurile unei şcoli de arte şi meserii din Oradea. În urma unor examene de diferenţă a reuşit să absolve liceul din Şimleul Silvaniei cu medii de excepţie. Stagiul militar l-a satisfăcut la Şcoala de Ofiţeri de geniu de la Bacău - în anii 1928-1929, obţinând gradul de sublocotenent în rezervă.