Ei, şi ce, zice un mucalit, cu o pâine mai mult pentru ceilalţi. Chiar asta să fie grija celor mai tari ai sănătăţii din Bihor şi a celor mai mari din comună faţă de sănătatea locuitorilor ei?

Mă dusei la statuia lui Eminescu de ziua lui să ascult ca în alţi ani recitirea de la cap la coadă a Luceafărului, făcută cu mult har şi simţire cum, recunosc, eu nu pot să fac. Numai că la statuie se hotărâse, laudabilă intenţie, să-i ascultăm pe condeierii locali în locul gândurilor lui Eminescu, de peste genuni.

Mite Kremnitz a afirmat că inima poetului s-a aprins de o nouă flacără. Maiorescu a precizat că era vorba de doamna Cleopatra Poenaru-Lecca, o adorată care-l inspira, probabil în poeziile pe care nu le-a publicat, dar le-a citit la întâlnirile literare săptămânale.

Conducerea municipiului Salonta urmăreşte ca dezvoltarea oraşului să se desfăşoare conform unei strategii bine gândite, în care au o importanţă majoră reabilitarea infrastructurii, a clădirilor, precum şi crearea de noi locuri de muncă. Să reamintim acum în câteva cuvinte ce s-a finalizat în acest an.

Reporter: Domnule profesor, am dorit să vă solicit acest interviu deoarece sunteţi un personaj controversat şi readus în prim plan, de o bună bucată de vreme. Există un săptămânal orădean, care numai de bine nu vorbeşte despre dumneavoastră, acuzându-vă de implicare în alegeri, de reclamaţii la minister etc. Care credeţi că este motivul unei asemenea atenţii deosebite din partea presei de scandal ?

Profesorul greco-catolic de muzică Mihai POP BRUCHENTHAL, personalitate de legendă a Bihorului cultural, s-a născut la 15 ianuarie 1908 în localitatea Derna, din familia învăţătorilor greco-catolici Mihai POP BRUCHENTHAL (1883-1930) şi Emilia FAUR, ajungând notoriu ca dascăl la Beiuş, unde a funcţionat începând de la 1 septembrie 1935, cât şi ca autor al unei uriaşe opere muzicale, de factură componistică clasică şi populară. El a fost nepot de dascăl, întrucât bunicul său, Michael POP de BRUCHENTHAL (1843-1924) a fost timp de 55 de ani învăţător în satul meu Ciutelec, alături de străbunica Aloisia CALNOCHI(1856-1918), de asemenea învăţătoare. De la bunicul lui din Ciutelec a învăţat mai întâi cetirea şi scrierea în româneşte, cu litere chirilice, după un abecedariu vechi. Între anii 1913-1918, pe când tatăl lui era fugar, de teama ungurilor, a urmat şcoala primară în satul Hotar, de lângă Aleşd, unde locuia cu mama lui. A făcut şcoala primară în limba maghiară, după porunca strâmbă a vremii, deşi în sat nu era nici o familie de etnie maghiară şi nu se vorbea deloc limba maghiară. În limba română la şcoală se predau doar lecţiile de religie, de două ori pe săptămână. Prin ele se făcea legătura copiilor cu istoria, cultura şi literatura română. În timp ce restul orelor erau chinuitoare pentru copii, deoarece ei nu cunoşteau limba maghiară, iar domnişoara învăţătoare maghiară, adusă din Alfold, nu ştia o boabă româneşte, la lecţiile de religie, conduse de către preotul greco-catolic local, copii au învăţat cântece româneşti, precum Latina gintă, după Vasile Alecsandri, Deşteaptă-te române, Treceţi batalioane, Drum bun toba bate, romanţe şi colinde, sau poezii însufleţitoare.

Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi "luceafărul poeziei româneşti".