Evenimentul politic al anului, întâlnirea la vârf China - Europa de sud-est a avut loc la Bucureşti. După ce Ucraina i-a tras clapă, renunţând în ultima clipă să semneze documentele de preaderare şi reorientându-se spre spaţiul economic şi politic dominat de Rusia, UE a intrat în panică.

Vremurile când pactul de coabitare era fluturat sub ochii mirați ai eurosultanilor de la Bruxelles s-au dus de mult. Nimeni nu se aștepta să apară, dar, odată fluturat precum o platoșă în fața greilor Europei, nu i s-a prezis o soartă lungă.

Ca din jobenul cu iepuraşi ai marelui scamator, aşa ies micii monstruleţi ai noii puteri. Unul după altul îşi împing fundurile cu botul, de nerăbdarea de-a se prăvăli cât mai repede peste o sinecură guvernamentală.

Era seară. Ploua rar şi mărunt. Traversam Piaţa Centrală din Timişoara, cam pe la 50 m de Operă. Deodată auzul îmi este izbit de strigăte, care veneau dinspre Operă: "Demnitate! Vrem demnitate! Redaţi-ne demnitatea!".

În orice societate există atât relaţii de cooperare, care condiţionează existenţa şi dezvoltarea acesteia, cât şi relaţii conflictuale, care pot frâna evoluţia societăţii, mai ales atunci când acestea se prelungesc prea mult în timp, putând lua forme intolerante şi sfârşi violent.

Pentru că totul e supus televiziunilor de partid, în ţara aceasta, e clar că focul propagandei se va înteţi. Vor prolifera falsul de presă, dovezile măsluite, trucajele spectaculoase. Tot arsenalul de mizerii mediatice e pregătit pentru anul ce vine.

De ce este aurul scump? Pentru că este rar, nu rugineşte (este fără moarte) şi străluceşte. Are deci nişte calităţi şi nu este la îndemâna oricui. De ce este şi mai scump diamantul, pentru că este şi mai rar şi mai strălucitor. Când este vorba despre unicitate lucrurile sunt şi mai tranşante.

Gradul redus de colectare a impozitelor şi taxelor la buget poate însemna fie neputinţă, fie un sistem fiscal şubred, nerealist, care ignoră un principiu important al impozitării.

Două premise stau la baza a cea ce vreau să transmit. Prima este aceea că nimic nu se poate edifica durabil social dacă nu ai o privire pe termen lung. O adevărată dezvoltare trebuie să aibă un plan de dezvoltare, care să-ţi fixeze ţinte cât mai îndepărtate în viitor.