Modificări şi completări importante ale Hotărârii nr. 705/31.08.2009 privind regulamentul deinstituire a taxei speciale pentru reabilitarea faţadelor clădirilor monument istoric au fost aduse prin HCL nr. 36/28.01.2010, prin care au fost stabilite măsuri procedurale de implementare a actului normativ.

Hotărârii nr. 705/31.08.2009 de aprobare a regulamentului privind instituirea taxei speciale pentru reabilitarea faţadelor clădirilor monument istoric. Aceasta a fost adoptată prematur, fără a avea la bază nicio documentaţie tehnică şi juridică, şi a instituit o taxă specială numai pentru reabilitarea imobilelor monument istoric (pentru care există şi o legislaţie specială).

Ruşinos pentru autorităţile publice locale, care au adoptat o hotărâre, modificată de 3 ori înainte de aplicare şi suspendată în prezent de instanţă, hotărâre care impune proprietarilor de imobile din zona centrală a municipiului o obligaţie de plată pentru reabilitarea faţadelor încă neclar definită fiscal, dar nici cu privire la imobile sau proprietari, care în prezent face obiectul discuţiilor contradictorii şi acuzaţiilor dintre cele două palate locale - Primăria şi Prefectura.

Dacă genialii noştri conducători n-au fost pe fază, s-a ocupat Tokes de aniversarea unui secol de fotbal orădean. Aşa se face că evenimentul are loc „în Ardeal", nu în România, şi e patronat de preşedintele Ungariei. Asta nu-i împiedică pe organizatori să declare că fotbalul e elementul de coeziune dintre românii şi maghiarii care trăiesc în Oradea. Mare mirare că, pe 13 noiembrie, vine şi Cristian Ţopescu să comenteze evenimentul. Fotbal şi demagogie şovină pe pâine. * Fiindcă, în campania electorală, a promis studenţilor o casă de cultură, Ilie Bolojan a pus ochii pe Casa Tineretului. Mai întâi, pentru a se ţine de cuvânt, primarul trebuie să câştige imobilul în instanţă. Bine că n-a apucat să promită şi o moschee! Găsea el o biserică să o revendice...

Începând cu 1 noiembrie, putem spune că perioada propice lucrărilor la drumuri s-a încheiat. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre şantierele deschise în această vară, care, însă, vor fi conservate odată cu venirea frigului, lucrările urmând să continue la primăvară.

Milioane de oameni în stradă, liceeni furioşi, altercaţii cu poliţia, blocajul circulaţiei, probleme cu carburanţii, o ţară aproape paralizată. Aşa arată Franţa acum. Dacă n-ar şti despre ce-i vorba, un român ar fi zis că statul francez a executat nişte disidenţi sau există o tentativă de genocid asupra poporului, altfel cum să faci atâta tărăboi naţional pentru mărirea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, şi a vârstei la care se poate beneficia de pensie integrală de la 65 la 67 de ani. În România nu s-a ieşit în stradă nici împotriva dictaturii lui Ceauşescu din proprie iniţiativă şi nu se iese nici acum când tăierile salariale îi aruncă pe mulţi la limita subzistenţei, darmite pentru doi ani de muncă în plus.

Guvernul şi-a asumat, ieri, în plenul Parlamentului, răspunderea pentru Legea educaţiei naţionale, premierul Emil Boc afirmând că actul normativ va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc. Proiectul Legii educaţiei prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, este unul dintre ambasadorii cei mai importanţi ai României în plan internaţional. Instituţia de învăţământ superior clujeană, una multiculturală prin excelenţă, a dat de-a lungul timpului numeroase valori care au dus mai departe renumele acesteia.

Nimeni nu contestă necesitatea impozitelor, fără de care însăşi existenţa statului ar fi pusă sub semnul întrebării, ele constituind principala sursă a veniturilor publice. Dar pentru ca un impozit să-şi poată îndeplini în mod corespunzător funcţia de sursă de venit la buget trebuie să să fie echitabil, ţinând cont de capacitatea de plată a fiecărui individ, economicos, adică să nu presupună cheltuieli mari pentru încasarea lui, convenabil pentru plătitor, atât prin modul de percepere, cât şi prin frecvenţa plăţii, cea mai potrivită metodă fiind aşa-numitul "stopaj la sursă" din veniturile realizate de populaţie din salarii, drepturi de autor, onorarii etc.