Începând cu 1 noiembrie, putem spune că perioada propice lucrărilor la drumuri s-a încheiat. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre şantierele deschise în această vară, care, însă, vor fi conservate odată cu venirea frigului, lucrările urmând să continue la primăvară.

Milioane de oameni în stradă, liceeni furioşi, altercaţii cu poliţia, blocajul circulaţiei, probleme cu carburanţii, o ţară aproape paralizată. Aşa arată Franţa acum. Dacă n-ar şti despre ce-i vorba, un român ar fi zis că statul francez a executat nişte disidenţi sau există o tentativă de genocid asupra poporului, altfel cum să faci atâta tărăboi naţional pentru mărirea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, şi a vârstei la care se poate beneficia de pensie integrală de la 65 la 67 de ani. În România nu s-a ieşit în stradă nici împotriva dictaturii lui Ceauşescu din proprie iniţiativă şi nu se iese nici acum când tăierile salariale îi aruncă pe mulţi la limita subzistenţei, darmite pentru doi ani de muncă în plus.

Guvernul şi-a asumat, ieri, în plenul Parlamentului, răspunderea pentru Legea educaţiei naţionale, premierul Emil Boc afirmând că actul normativ va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc. Proiectul Legii educaţiei prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, este unul dintre ambasadorii cei mai importanţi ai României în plan internaţional. Instituţia de învăţământ superior clujeană, una multiculturală prin excelenţă, a dat de-a lungul timpului numeroase valori care au dus mai departe renumele acesteia.

Nimeni nu contestă necesitatea impozitelor, fără de care însăşi existenţa statului ar fi pusă sub semnul întrebării, ele constituind principala sursă a veniturilor publice. Dar pentru ca un impozit să-şi poată îndeplini în mod corespunzător funcţia de sursă de venit la buget trebuie să să fie echitabil, ţinând cont de capacitatea de plată a fiecărui individ, economicos, adică să nu presupună cheltuieli mari pentru încasarea lui, convenabil pentru plătitor, atât prin modul de percepere, cât şi prin frecvenţa plăţii, cea mai potrivită metodă fiind aşa-numitul "stopaj la sursă" din veniturile realizate de populaţie din salarii, drepturi de autor, onorarii etc.

Ceea ce deosebeşte societăţile autentic democratice şi sănătoase de societăţile bolnave de mafionită este gradul de transparenţă. În orice societate sănătoasă, problemele de interes public sunt tratate "pe faţă", în faţa întregului public. Vectorii mafiei fug de transparenţă ca strigoii de lumină. De aici tot felul de dări de seamă asupra unor aspecte publice globale.

Laureatul recent al premiului Nobel pentru Pace este Liu Xiaobo, aflat în detenţie politică în puşcăriile regimului de la Beijing. Dacă anul trecut juriul Nobel a vrut, prin desemnarea lui Barack Obama, mai degrabă o încurajare a politicilor pentru pace, acum gestul vine să protesteze faţă de un regim dictatorial, care, iată, supravieţuieşte, alături de altele, lumii democratice.

Aminteam ieri despre interviul cu public, de la Ateneul Român, „smuls" de filozoful Gabriel Liiceanu scriitoarei germane de origine română, Hertha Müller cu prilejul sale primei vizite, după obţinerea premiului Nobel pentru literatură, purtat în jurul a două concepte polare: compromis şi rezistenţă.