În luna aprilie 1942, un număr de 60 de profesori universitari din Bucureşti, Iaşi şi Cluj au prezentat un "Memoriu de protest" împotriva războiului, cerând mareşalului Antonescu ieşirea imediată din "Axă" şi trecerea la "Alianţa" anglo-americano-sovietică, deoarece au asigurarea că "guvernul sovietic, de comun acord cu guvernele Marii Britanii şi SUA, nu înţelege să distrugă statul român şi nici să modifice regimul social al ţării, fiind, totodată, hotărât să realizeze unitatea noastră naţională, sprijinind reluarea Ardealului". Cât de naivi şi cât de creduli au fost acei profesori universitari, intelectualitatea română, în general?!

Peste câteva zile, venerabilul biolog bihorean, Ana Marossy, va porni într-o nouă expediţie spectaculoasă care îi va purta paşii aproape de Cercul Polar. Aventura va dura trei săptămâni şi îi va oferi şansa de a studia fenomenul retragerii gheţarilor din Groenlanda. Acolo temperaturile coboară şi până la -30 de grade, însă corpul nu le resimte atât de puternic pentru că aerul este uscat şi curat.

Premierul Emil Boc făcea, zilele trecute, o declaraţie cu privire la transmiterea cinematografelor către administraţiile locale, păstrând însă cel puţin un cinematograf în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ pentru promovarea filmului românesc sau organizarea unor acţiuni de cultură de nivel naţional. În Bihor, această măsură a fost realizată parţial, însă autorităţile locale nu au ştiut să se ridice la nivelul responsabilităţii încredinţate. Dovadă stă Cinematograful "Transilvania", predat Primăriei Oradea cu acte în regulă în urmă cu un an.

Se ştie dintotdeauna că "Unde-i unul nu-i putere,/unde-s doi puterea creşte". Necesităţi politice şi economice au impus asocieri de diverse tipuri. Este de ajuns să amintim în Antichitate - Liga Ateniană, în Evul Mediu - Liga Hanseatică, în modernitatea apropiată - cele două blocuri militare: NATO şi Tratatul de la Varşovia etc.

De la Traian la Aurelian, istoria Daciei a fost tot mai agitată ca urmare a atacurilor popoarelor barbare, ţinta acestora fiind acapararea unor bogăţii din oraşele Daciei, astfel că o parte dintre locuitorii înstăriţi ai acestora au trecut la sud de Dunăre, iar cei cu avere mai mică sau deloc (cei mai numeroşi) s-au retras la sate, în locuri mai sigure şi neatractive pentru invadatori.

Existenţa geto-dacilor în cununa Carpaţilor şi în jurul lor este atestată de descoperirile arheologice încă din perioada de început a epocii bronzului, ei făcând parte din marea familie a indo-europenilor. Părintele istoriei, Herodot, arată că, în anul 514 î.e.n, singurii care s-au opus cu dârzenie armatei persane condusă de Darius I au fost "geţii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci". Bogăţiile solului şi ale subsolului acestui ţinut au atras, însă, râuri de invadatori, printre care macedonieni sub Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare ale cărui oşti "trebuiau să culce înaltele holde de grâu cu lăncile, ca să-şi facă drum".

Mă declaram convins că dubla cetăţenie va duce la reîncălzirea sentimentelor naţionaliste şi că ideea poate avea consecinţe catastrofale pentru viitorul a cel puţin jumătate din mapamond.