De mai bine de patru luni minerii de la Băiţa sunt duşi cu zăhărelul. Din februarie ortacii nu au mai văzut nicio lescaie, deşi în fiecare lună au protestat în diverse moduri, în speranţa că situaţia le va fi rezolvată. Ieri la prânz, în jur de 50 de mineri s-au blocat în subteran, ameninţând că nu vor mai ieşi decât în momentul în care li se vor da banii. În acelaşi timp, în faţa exploatării s-a adunat personalul auxiliar de la suprafaţă, care s-a alăturat protestului.

Mult discutatele măsuri de austeritate care au suscitat o excitaţie politică şi socială teribilă tind să capete prin prisma acesteia un caracter apocaliptic. Totul sau nimic. Unii vorbesc de genocid, iar alţii care s-au specializat în jurnalismul isteric pierdut între "Adevărul" şi „Gândul" vorbesc de zeci de mii de morţi produşi de aceste măsuri.

Continentul ne-a mai dat o lecţie cu ocazia recentului concurs Eurovision. "Familie europeană", "echitate", "valoare şi nu făcătură" etc. Fraieri cu gura căscată sorb lozincile "Aia da, aia ba!" De fapt ce a fost? Una în faţă, alta în spate. A contat valoarea cât interesul.

Pe 11 iunie 1948, în noul stat Republica Populară România, a fost adoptată o lege care va schimba din temelii sistemul social autohton. Marea Adunare Naţională, organ înfiinţat de Partidul Comunist din România în locul Parlamentului cu cele două camere, adopta Legea nr.119 din 11 iunie 1948 „pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi". Actul normativ avea o dublă valenţă: ţinea loc de certificat de deces pentru sistemul capitalist şi economia de piaţă, în acelaşi timp, fiind certificatul de naştere al sistemului comunist, planificat, de administrare şi gestionare a vieţii economice a ţării. În 1950, după numai doi ani, marele furt era oficializat cu acte în regulă.

Începând cu anii `80 mişcările extremiste din Ungaria au organizat în fiecare an pe data de 4 iunie manifestaţii în faţa ambasadelor României, Slovaciei şi Serbiei pentru a protesta faţă de semnarea Tratatului de la Trianon, care a marcat destrămarea monarhiei austro-ungare şi formarea mai multor state naţionale, între care şi România Mare. Tendinţele revizioniste ale Ungariei s-au manifestat în permanenţă şi în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim de propaganda iredentistă promovată de Ungaria în America, Canada sau spaţiul european.

Până la finele lunii octombrie a anului în curs, turiştii, dar şi orădenii care doresc vor avea posibilitatea să admire oraşul de la o înălţime de 46 de metri, adică din Turnul Primăriei Oradea, care a intrat, de săptămâna trecută, într-un program de reabilitare. După finalizarea lucrărilor, construcţia va fi introdusă în circuitul turistic.

Instituţia Prefectului a câştigat o primă bătălie în războiul cu Primăria Oradea. Taxa de grădiniţă instituită de administraţia Bolojan a fost anulată ieri, printr-o sentinţă definitivă a Tribunalului Bihor. Totodată, azi, la secţia de contencios administrativ se va afla pe rol şi procesul privind anularea taxei de ordine publică.

Farmaciile din apropierea Spitalului Clinic Judeţean din Oradea nu sunt frecventate doar de locuitorii din zonă, ci şi de unii bolnavi internaţi în unitatea medicală. De aici oamenii îşi cumpără medicamentele pe care ar trebui să le primească în spital, chiar şi pansamente, dar conducerea unităţii spitaliceşti spune că pentru moment nu poate fi vorba de aşa ceva, argumentând că farmacia spitalului are pe stoc medicamentele necesare.

Dacă în anul 2008, în judeţul Bihor au fost înregistrate 123.684 de concedii medicale, pe parcursul anului trecut numărul acestora a scăzut, ajungând la 114.185. Aproximativ 70% dintre acestea au fost recomandate de medicii de familie, iar cele mai frecvente diagnostice date au fost infecţii acute ale căilor respiratorii, bronşită, faringită, spondiloză, hipertensiune arterială sau colecistită.