Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri seară, pe fostul şef al Secţiei penale a Tribunalului Bihor, Mihai Viorel, la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, după ce Curtea de Apel Braşov îl achitase.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri seară, pe fostul şef al Secţiei penale a Tribunalului Bihor, Mihai Viorel, la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, după ce Curtea de Apel Braşov îl achitase.
Cum până la plecarea starostelui care a păstorit timp de trei mandate toate afacerile Primăriei Oradea mai e puţin timp, mai marii executivului orădean s-au gândit să profite la maxim de această scurtă perioadă pentru a-şi aranja "ploile", conştienţi că, odată cu noile schimbări de la vârf, şansele lor de a mai orchestra după bunul lor plac investiţiile derulate pe bani publici sunt minime. Proiectele de hotărâri puse pe masa consilierilor locali orădeni în cursul zilei de ieri au abundat ca niciodată în suspiciuni, mai toate materialele întocmite de diferitele direcţii din cadrul PMO ridicând reale semne de întrebare asupra legalităţii sau oportunităţii realizării lor.
Termenul dilemă caracterizează o situaţie cu două ieşiri, ambele defavorabile. De ce vorbim despre dilemă în cazul cetăţenilor români de naţionalitate maghiară tocmai acum, în toiul campaniei pentru europarlamentare? Poate pentru că avem de-a face pentru prima dată cu o competiţie în rândul acestui electorat atât de disciplinat şi de multe ori chiar disciplinizat prin metode neortodoxe, mergând până la a nu-i primi la serviciul religios duminical pe cei care nu puteau prezenta dovada că deja votaseră (prin ştampilă aplicată în buletin).
În urmă cu doi ani, ministrul Administraţiei şi Internelor de atunci, Vasile Blaga, anunţa înfiinţarea Poliţiei Comunitare, fiind enumerate atunci trei centre-pilot, şi anume Cluj Napoca, Piteşti şi Oradea. Dacă în cazul primelor două municipii poliţia comunitară funcţionează cu succes, în Oradea iniţiativa a fost trecută pe linie moartă, deşi există o hotărâre a Consiliului Local care reglementează înfiinţarea acesteia.
Ce este votul uninominal? O "demagogie care împiedică formarea unei majorităţi democratice", după cum spunea, mai an, preşedintele Băsescu, sau, după cum îl prezintă acum, soluţia izbăvitoare pentru reformarea clasei politice şi, implicit, pentru alungarea tuturor relelor?
Deciziile instanţelor din ultimele două săptămâni de restituire a dosarelor cu rezonanţă ale Direcţiei Naţională Anticorupţie (DNA) confirmă încă o dată faptul că modificările legislative din 2005 au fost proaste, iar ele au efect de bumerang pentru cei care le-au făcut.
Guvernul şi-a asumat, ieri, răspunderea în Parlament pe legea votului uninominal, care se referă la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar şi modifică şi completează Legea de alegere a autorităţilor administraţiei publice locale, pe cea a administraţiei publice şi Statutul aleşilor locali.
Elodia, Elodia, nefericită fată, habar n-am dacă mai trăieşti şi nici nu-mi pasă, aşa cum îl doare-n cot de nepăsarea mea pe Dan Diaconescu din Caracalul în care s-a răsturnat carul acela vestit. Lui i se rupe, pentru că milioane de hăbăuci îşi freacă noapte de noapte ochii roşii de nesomn, ca nu cumva să piardă finalul celui de-al patruzeci şi nu ştiu câtelea episod din serialul "Elodia, unde eşti, Elodia?".
Problema tinerei generaţii de după 1990 a constituit, deseori, subiect de îngrijorare pentru politicienii ţării, dar niciodată preocuparea nu a depăşit stadiul unei alarmări trecătoare. Mereu au fost alte priorităţi: scandaluri politicianiste, dezbateri şi conflicte mediatice axate pe rechizitorii ale trecutului comunist sau pseudo-reforme sociale.