Fiind extrem de relevantă şi avand în vedere consecinţele extrem de importante produse asupra relaţiilor sociale, vom mai atribui încă un articol pentru a dezbate efectele juridice produse de cea mai nouă decizie a Curţii Constituţionale în materia Legii dării în plată, mai precis Decizia 432 din 2021.
Decizia cu nr. 432 din 17 iunie 2021, prin care Curtea Constituţională a constatat faptul că „dispozițiile art. 8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt neconstituționale”, este una relevantă pentru consumatorii care au în derulare proceduri de dare în plată, cât şi pentru consumatorii care doresc să demareze astfel de proceduri judiciare de dare în plată.
Un pompier din județul Bihor a fost reținut de procurori. El este implicat într-un scandal în care o femeie susține că a fost sechestrată, bătută și umilită.
Vom continua tema prezentată săptămâna trecută, care are ca şi punct de pornire dispozitivul Deciziei cu nr. 432 din 17 iunie 2021, prin care Curtea Constituţională a constatat faptul că - “dispozițiile art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt neconstituționale”, însă, azi vom aborda problemele de natură practică.
Am prezentat la un moment dat, imediat după pronunţarea hotărârii, faptul că prin Decizia cu nr. 432 din 17 iunie 2021, Curtea Constituţională a constatat faptul că - “dispozițiile art. 8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt neconstituționale”.
Dacă este să facem un scurt exerciţiu de memorie, ne putem aduce aminte, nu demult, chiar şi în presa locală, apăreau articole prin care se evidenţiau diverse soluţii pronunţate de către instanţele de judecată, în care se admiteau acţiunile civile prin care contractele de credit bancar în franci elveţieni erau adaptate în ceea ce priveşte cursul valutar.
Contractul individual de muncă, unul dintre cele mai importante contracte care este prezent la nivel de relaţii sociale, prin raportare la incidenţa socială, în sensul că nu toată lumea încheie contracte de franciză, însă, cu toţii la un moment dat în viaţă vom încheia un contract individual de muncă, are o reglementare specială cuprinsă în cadrul Codului muncii.
Nu mai este de actualitate faptul că, în data de 25 mai 2018, în cadrul Monitorului Oficial al României a fost publicat Regulamentul nr. 679 din 24 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, act normativ care a produs consecinţe juridice importante în această materie.
Pentru ca o cerere de chemare în judecată ori o cerere de apel sau recurs să poată să fie analizată din punct de vedere al caracterului fondat al acesteia, în primă fază, acestea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii procedurale, printre care cea mai elementară fiind prezenţa semnăturii.
Păstrând tema abordată săptămâna trecută, care viza dreptul la propria imagine, dreptul la viaţa privată şi dreptul la demnitate, aşa cum sunt ele definite de legiuitor în cadrul art. 72 alin. 1 Cod civil, este de observat faptul că acelaşi legiuitor reglementează şi ipoteze în care sunt permise limitări ale acestor drepturi.
