Totdeauna prin rubrica prezentă şi prin subiectele abordate, am încercat să atingem temele care sunt de importanţă pentru justiţiabil şi de incidenţă maximă în eventuala lui întâlnire cu actul de justiţie.

Salariul ca şi componentă materială a contractului individual de muncă, obligaţie esenţială a angajatorului, care ţine de însăşi esenţa juridică a contractului individual de muncă, drept fundamental al angajatului, are o reglementare vastă cuprinsă în cadrul Codului muncii.

Un nou subiect care va fi abordat de către noi în cadrul acestei rubrici va fi salarizarea ca reglementare juridică cuprinsă în Codul Muncii.

​Un angajat informat cu privire la drepturile deţinute, nu va putea să fie manipulat şi va cunoaşte dacă drepturile deţinute îi sunt încălcate, de aceia şi tematica articolelor de săptămânile trecute, tematică care va fi abordată în continuare.

Perioada concediului de odihnă, reglementată de Codul Muncii, după cum am subliniat în cadrul articolelor precedente, este de minim 20 de zile, conform art. 145 alin. 1 Codul Muncii, însă, pe lângă această perioadă, există ipoteze, care ţin de anumite evenimente, fericite sau mai puţin fericite, care vor da naştere dreptului angajatului de a beneficia de zile de concediu de odihnă suplimentare.

​Am început prin articolul anterior să analizăm prevederile cuprinse în cadrul Codului muncii, mai precis în instituţia juridică a concediului de odihnă şi modalitatea în care legiuitorul a înţeles să îl reglementeze.

Din păcate, în practică, nu de puţine ori, legea este interpretată într-o manieră care să corespundă doar unor interese particulare, fără a avea în vedere drepturile tuturor participanţilor, fapt care de cele mai multe ori duce la abuzuri de drept, la fel fiind şi în materia dreptului muncii, mai precis vorbim despre concediul de odihnă.

​Subiectul acestui articol a fost prezentat în fiecare an, în perioada sezonului rece, când se înmulţesc accidentele care se produc ca urmare a necurăţării trotuarelor din faţa imobilelor, de gheaţă ori de zăpadă.

Nu cu mult timp în urmă, prezentam justiţiabililor faptul că prin Decizia cu numărul 78 din 2021 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept, instanţa supremă stabilea...

Continuăm tema abordată săptămâna trecută, care vizează modificări aduse legislaţiei procesuale civile în materia executării silite şi vom aborda un subiect sensibil şi trecut cu vederea, care însă poate să producă consecinţe severe.