Prin articolul din această săptămână, vom aduce în discuţie efectele juridice produse de efectuarea unei plăţi nedatorate, subiect care a fost prezentat săptămâna trecută prin evidenţierea prevederilor legale generale aplicabile.

Nu multe sunt situaţiile în practică, însă ele există, când din eroare, mai ales în această eră când este ceva firesc să faci plăţi prin virament bancar, o persoană face o plată din greşeală unei alte persoane faţă de care nu are niciun fel de datorie.

Într-o societate bazată pe consumerism, persoanele juridice care produc diverse produse de folosinţă îndelungată se întrec prin a oferi cumpărătorilor nu doar preţuri atractive, ci şi perioade de garanţii pentru buna funcţionare a produsului, tot mai îndelungate.

​În şedinţa publică din data de 2 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie reunită în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis admiterea sesizării formulate de Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4754/270/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

În şedinţa publică din data de 18 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis admiterea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. 22006/303/2016.

Patru persoane implicate într-un dosar de contrabandă cu ţigări au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei şi au fost condamnate la închisoare cu suspendare.

Continuând subiectul abordat săptămâna trecută, prin prezentul articol, ne vom ocupa de problema dovedirii cotelor de contribuţie deţinute de către concubini, asupra bunurilor dobândite în perioada concubinajului.

O problemă destul de des întâlnită în practica instanţelor de judecată şi care a primit o reglementare prin noul Cod civil vizează regimul dreptului de proprietate deţinut de către concubini asupra bunurilor dobândite în timpul concubinajului.

​Săptămâna care a trecut a fost intens mediatizată o nouă hotărâre pronunţată împotriva României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Bărbulescu împotriva României), prin care statul român a fost condamnat, pe motiv că instanţele de judecată naţionale, ar fi neglijat să protejeze dreptul la respectarea vieţii private a unui cetăţean, drept reglementat de articolul 8 din cadrul Convenţiei.

​În cadrul Monitorului Oficial al României, partea I, numărul 501 din data de 30 iunie 2017 a fost publicată hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cauza Călin şi alţii împotriva României.