Întâi să explic titlul. Noi, fiecare în parte, aparţinem unor grupuri, fiecare mai multor grupuri. Această apartenenţă ne defineşte. Eu, de exemplu, pot spune: noi, familia, noi, prietenii, noi, orădenii etc..., noi, psihiatrii, noi, medicii, noi, românii.

De fiecare dată uzura clasei politice generează în preajma alegerilor o alternativă tip simulacru. În 2000 a fost PRM, acum partidul lui Dan Diaconescu se urcă pe mătura fermecată.

Este clar pentru orice minte normală că viaţa oricărui om este sacră. Evoluţia populaţiei umane a depins la începuturi de factori naturali, de abundenţă sau foamete şi de epidemii, dar în ciuda tuturor vitregiilor ea a crescut continuu.

Justiţia română ar trebui declarată falimentară. Eventual reduse locurile, salariile, făcut din tribunale, cămine culturale, păstrate aşa câteva aşezăminte care să menţină ideea de stat de drept.

Începerea sezonului, de împerecheri politice încrucişate, scoate în evidenţă, dincolo de clasicul traseism, tot soiul de mentalităţi rudimentare. Faptul că Frunzăverde s-a dus spre USL, a creat în rândul liderilor PDL, reacţii caţavenciene: trădare, gunoi.

Scandal în Partidul Poporului Dan Diaconescu - filiala Bihor, după ce conducerea centrală a decis revocarea din funcţie a Irinei Mărieş şi impunerea în funcţia de preşedinte interimar a lui Ioan Lascău, fost şef al Finanţelor bihorene.

Specimenul cu viaţa cea mai complicată în politică este intelectualul. În general este considerat profund inutil, pentru că nu e nici bănos, şi nici suficient de popular ca să aducă voturi.