Este bine ştiut faptul că regimurile totalitare împart lumea în două tabere: cei oprimaţi şi opresorii acestora. Libertăţile individuale fiind suprimate într-un regim tiranic, se naşte automat solidaritatea şi frăţia colectivă. Suferinţa colectivă este singura care naşte solidaritate umană, suferinţa unui singur om se pierde strivită, în ritmul pietonal al cotidianului.

Răposatul Silviu Brucan prevedea: "Pentru a deprinde democratia, românii vor avea nevoie de 20 de ani". Cei 19 ani care s-au scurs de la revoluţie ne dovedesc că în acest timp nu s-a realizat nimic pe acest fond al responsabilităţii.

Dacă toţi oamenii ar conştientiza adevărul şi înţelepciunea zicalei: "omul sfinţeşte locul" - lumea ar fi mult mai frumoasă, mai curată, mai bună! Dar privind realitatea din jur poţi să înţelegi adevărul celor de mai sus. De ce dacă cineva a făcut ceva bun, folositor (nu numai pentru sine), vine altcineva şi, din răutate sau prostie, strică ceea ce s-a făcut bine? Să fie de vină educaţia sau doar primitiva dorinţă de a face rău?

Dezvăluirile publicate în ultimele zile de cotidianul nostru nu fac decât să confirme ceea ce susţineam în urmă cu două luni, după consumarea mascaradei de alegere a primarului interimar al municipiului: nu de mila orădenilor care riscau să aibă pentru câteva luni primăriţă maghiară se perpelea gaşca democraţilor din Consiliul local, ci de teama pierderii propriilor privilegii, dobândite în urma exercitării discreţionare, în folosul propriu, a mandatelor încredinţate de electorat.

Hillary Clinton şi Barack Obama sunt la egalitate în cursa de învestitură a partidului democrat pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite, în timp ce în tabăra republicană conduce John McCain, potrivit sondajelor publicate înaintea alegerilor de azi, din mai multe state, relatează AFP.

Trebuie să fi fost înfiorătoare durerea celor smulşi de acasă, pe vremuri, de năvălitori, şi duşi în robie. Despărţiţi şi vânduţi pe capete ca vitele, cu preţul după puterea de muncă, dispărea nu doar libertatea lor, dar şi demnitatea de om. Atunci erau vânaţi şi duşi. Astăzi se duc singuri. Mulţi, de nevoi.

Mare minune, mare! S-a petrecut înainte de şedinţa ordinară a Consiliului Local Oradea din prima lună a anului (electoral) 2008. Sub înaltul patronaj al Primarului Municipiului Oradea, în Sala „Traian Moşoiu" a Primăriei a avut loc acordarea a 10 (ar fi trebuit 20) burse de studii „Mecena", în baza HCL nr. 31 din 30.01.2003, de către Fundaţia „Mecena", cea care de cinci ani de zile foloseşte gratuit un hectar de teren intravilan în „buricul târgului" situat în incinta ştrandului municipal. Noi ne reprimăm cu greu o întrebare: Oare dacă această fundaţie „de binefacere" ar fi plătit proprietarului (administraţiei oraşului) o chirie lunară la preţul pieţei, pentru cele 60 de luni de când foloseşte terenul respectiv (10.000 mp) pe care îşi edifică un centru de... influenţă (Centru Cultural si motel „Termal" - după cum se menţionează în cuprinsul HCL nr. 31 din 30.01.2003 - publicată pe site-ul PMO), câte nobile acte de binefacere ar fi putut finanţa Primăria din banii astfel încasaţi?

Teama că noile alegeri ar putea reprezenta pentru membrii PD-L sfârşitul perioadei în care funcţiile publice din administraţia publică orădeană erau la propria lor discreţie i-a făcut pe democraţii bihoreni să se căpătuiască pe ultima sută de metri cu câte un post călduţ. După Mircea Matei, consilier local, angajat al Zonei Metropolitane Oradea şi director la Luxten, şi Ioan Curpaş, secretar general PD-L Oradea, fost director al Autorităţii Rutiere Române Filiala Bihor, şi-a găsit un loc de muncă în subordinea Primăriei Oradea.

Ministrul Transporturilor, Ludvic Orban, a minţit atunci când a declarat, sigur pe sine, că însuşi el este unica victimă a accidentului rutier uşor pe care l-a comis în decembrie 2007, ascunderea adevărului fiind demonstrată de Parchet.

Conştienţi că se află în ultimele luni ale mandatului lor, iar publicarea bunurilor acumulate în cei aproape patru ani de muncă în folosul bihorenilor le-ar prejudicia grav imaginea, consilierii judeţeni au decis să nu-şi facă publice declaraţiile de avere. Ce altceva am putea crede din faptul că, până ieri, pe site-ul Consiliului Judeţean Bihor, din cei 35 de aleşi, doar cinci dintre ei aveau reactualizate declaraţiile de avere.