Mai toate licitaţile organizate în ultima perioadă de către direcţiile Primăriei Oradea au fost sortite eşecului. Un exemplu în acest sens este licitaţia privind achiziţia de bănci ce urmau să fie amplasate în mai multe zone de recreere din municipiu.
Cu toate că aleşii locali orădeni au adoptat o hotărâre pentru declararea spaţiului din Piaţa 1 Decembrie nr. 12, de lângă fostul sediu al Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai", ca fiind "de utilitate publică", executivul orădean nu a făcut niciun demers în acest sens. Mai mult, în cursul lunii ianuarie 2007, acest spaţiu a fost scos din patrimoniul oraşului, fiind vândut contra sumei de 430.000 lei chiriaşului Rada Exim, al cărei patron era un fost sponsor al PD-L. La un an după ce s-a văzut cu întreaga suprafaţă în proprietate, Rada Exim s-a apucat să-şi construiască în curtea Bibliotecii Judeţene o clădire cu etaj, fără să aibă însă autorizaţie de construcţie. Cu toate că inspectorii Primăriei l-au amendat, Pentie a continuat lucrările, zilele acestea finalizând ridicarea imobilului.
Celelalte două curente care fragmentează minoritatea română din Ungaria ar fi reprezentate de către Biserica Ortodoxă Română şi respectiv de cultele neoprotestante, între care se duce o perpetuă luptă surdă pentru atragerea de enoriaşi. Aici se pare că neoprotestanţii au câştig de cauză, aspect care iar nu este în favoarea păstrării identităţii etnice a românilor din Ungaria, pentru că, pe de o parte, aceştia nu mai participă la activităţile cu specific românesc, iar pe de altă parte, aceste culte sunt controlate de pastori unguri.
La 11 iunie 1948 a intrat în vigoare Legea nr. 119, care prevedea naţionalizarea tuturor bogăţiilor subsolului ce nu se găseau în proprietatea Statului la data intrării în vigoare a Constituţiei Republicii Populare Române, precum şi întreprinderile individuale, societăţile de orice fel şi asociaţiunile particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi şi telecomunicaţii.
Nu e vorba despre vreo fabulă, ci doar despre o vorbă de stadion referitoare la fotbaliştii care se agită mult, dar reuşesc puţin: "Şi calul aleargă, dar nu trage ca măgarul".
Un imobil situat în Piaţa 1 Decembrie din Oradea este, de ani de zile, mărul discordiei între foştii proprietari, chiriaşi şi primărie, mai exact Administraţia Imobiliară Oradea. La parterul clădirii există mai multe spaţii comerciale, închiriate către diverse firme, astfel că autorităţile locale şi-au dat tot interesul ca sumele obţinute în baza unor asemenea contracte să intre în buzunarul lor şi nu în cel al proprietarilor de drept. După ani întregi de procese, amânări şi suspendări, situaţia clădirii nu este încă lămurită, în timp ce orădenii care susţin că sunt cumpărători cu acte în regulă a unor spaţii din imobil au rămas la cheremul funcţionarilor din cadrul AIO, care îi plimbă de la Ana la Caiafa.
Noi, prin masochismul nostru şi prin ignoranţa cu care preluăm propaganda antiromânească, suntem prima sursă de murdărire a numelui nostru. Nu este singura. Vorbeam de propaganda antiromânească. Păi, nu doar în Italia au emigrat, alături de români, şi ţigani din România. În Spania chiar mai mulţi, în Franţa, în Germania. Acolo credeţi că nu se întâmplă nimic? Sau aceste lucruri oribile nu se întâmplă săptămânal în orice stat din Anglia până în Germania, apoi în Mediterană, făcute de localnici sau de emigranţi din lumea întreagă?
Cu toate că noul primar al Oradiei, Ilie Bolojan, a cerut viitorilor săi angajaţi să dispună sistarea lucrărilor de amenajare peisagistică angajate sub conducerea lui Groza la preţul de 5.639.588 lei, funcţionarii PMO nu au dat curs acestei solicitări. Mai mult, de câteva zile firmele angajate să refacă spaţiile verzi din Oradea dau dovadă de exces de zel, conştiente că, odată executate lucrările, noul primar nu va putea să nu semneze deconturile. Din păcate, aceste lucrări menite să înfrumuseţeze oraşul au fost făcute în detrimentul orădenilor, aducând mai multe pagube.
Avem ca popor, la ora actuală, cea mai proastă imagine pe care am avut-o vreodată. Iar acest lucru are consecinţe asupra noastră, inclusiv asupra veniturilor noastre, via investiţie prin simpatie şi încredere sau ocolire prin antipatie, neîncredere, dar şi asupra viitorului copiilor noştri. De aceea, problema este una cât se poate de serioasă.
După modelul lucrărilor executate în beneficiul Primăriei Oradea, nici la Prefectura Bihor lucrurile nu stau altfel. Potrivit contractului semnat în 23 noiembrie 2007, în cursul lunii iunie a.c., firma Selina trebuia să finalizeze lucrările angajate pentru reabilitarea faţadei clădirii Instituţiei Prefecturii şi a Consiliului Judeţean din Parcul Traian. La fel ca şi în cazul altor lucrări contractate de firma Selina, nici de această dată renumitul constructor nu a fost în măsură să se achite la termen de obligaţiile asumate.
