Gaura neagră de la FC Bihor a confirmat: clubul fanion al judeţului a fost băgat în faliment de o mână de incompetenţi. Cu binecuvântarea administraţiilor judeţene şi orădene care s-au perindat din momentul cumpărării echipei de fotbal de la Marius Vizer. Acum a venit momentul adevărului, când pur şi simplu nu mai sunt bani publici pentru finanţarea clubului, iar datoriile astronomice către terţi valorând 19 miliarde de lei sunt imposibil de achitat.
Municipalitatea orădeană intenţionează ca, pentru a contracara efectele crizei financiare, să taie angajaţilor veniturile facultative provenite din premii, sporurile de antenă, plata orelor suplimentare şi prime, dar şi să reducă organigrama. De asemenea, consilierii locali şi-au dat acordul pentru blocarea majorărilor salariale la regiile autonome şi societăţile comerciale aflate în subordinea Consiliului Local Oradea şi pentru renegocierea clauzelor din contractele colective de muncă. Pe de altă parte, municipalitatea speră ca prin înscrierea echipei de fotbal FC Bihor în Liga a III-a cheltuielile din bugetul local să se reducă considerabil
Criza economică a înjumătăţit efortul bugetar pentru susţinerea construcţiei Autostrăzii Transilvania. Pe şantierele din judeţul Cluj a fost finalizat cel mai mare viaduct de pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, în timp ce pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borş lucrările au fost reluate cu greutate doar în patru locaţii. În vizita-fulger pe care au efectuat-o luna trecută în Bihor la şantierul de la Suplac, premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor Radu Berceanu au evitat să dea cifre exacte privind sumele care vor fi alocate segmentului de construcţii bihorean.
Căldură mare, neamule! Căldură mare, mon cher, şi pe strada Sapienţei, observa nenea Iancu! Căldură mare a fost întotdeauna vara. Această generaţie, de fapt, nici nu a avut de-a face cu cele mai mari călduri care au existat în această ţară. Diferenţa este aceea că respectivele generaţii erau normale psihic, gândeau normal: adică vara trebuie să fie cald-cald, iarna să fie frig-frig etc...
Europarlamentarul bihorean Tőkés László este invitatul special al tinerilor unguri la tabăra EMI de lângă oraşul Gheorgheni, judeţul Harghita. Episcopul reformat va ţine sâmbătă o prelegere despre "Solidaritatea maghiară - puterile de dreapta şi pactul UDMR-CNMT". În ediţia din acest an sunt aşteptate să participe peste 10.000 de persoane, întâlnirea lor stând sub motoul "Va fi al nostru ceea ce vom reuşi să cucerim".
Criza economică poate fi asemănată cu o tumoare ascunsă în organism. Nu se vede, dar erodează şi slăbeşte trupul. Dacă nu sunt luate măsuri urgente, tumoarea ucide organismul. La fel şi criza. Dacă mediul politic nu ştie sau este incapabil să trateze "boala", criza economică poate duce la colapsul unui stat, la sărăcirea populaţiei, la convulsii sociale, haos, revolte populare şi chiar la război.
De ţevile reţelei de gaz natural a judeţului începe să se prindă rugina. Deşi acum doi ani a fost realizată şi recepţionată o magistrală de gaz natural de aproape 80 de kilometri, ţevile metalice zac montate şi nefolosite. Proiectul privind introducerea gazului natural în judeţ s-a poticnit în două licitaţii eşuate, organizate de Ministerul Economiei, din cauza unui ordin dat de ex-ministrul cercetat penal Codruţ Şereş şi neanulat nici până în ziua de azi.
În Oradea, la ora actuală, avem 11 biserici în construcţie, aflate, bineînţeles, în diverse faze de execuţie, în funcţie de fonduri. Este şi cazul celei din cartierul Ioşia Nord, cu hramul "Sfântul Duh Mângâietorul". Părintele Felix Bicăzan spune că piatra de temelie a sfântului lăcaş s-a pus în urmă cu 17 ani, ştiut fiind faptul că, la acea vreme, neavând biserică proprie, credincioşii din această parte a oraşului erau obligaţi să se reculeagă în alte biserici.
Intenţia primarilor din zona Beiuş-Ştei de a desfiinţa Parcul Natural Apuseni a stârnit reacţia organizaţiilor ecologiste, care consideră că o astfel de măsură ar duce la distrugerea zonei Padiş, prin construcţii masive de pensiuni şi cabane, prin defrişări de păduri pe suprafeţe uriaşe, distrugerea habitatului natural al vieţuitoarelor, precum şi prin poluarea apelor. Ecologiştii susţin că, dacă nici măcar acum, când statutul de Parc natural îi conferă zonei o anumită protecţie, administraţiile locale şi instituţiile abilitate nu reuşesc să împiedice furtul masiv de lemn, depozitarea gunoaielor pe marginea apelor, dar şi construcţiile ilegale, în momentul în care legislaţia se va schimba, consecinţele ar putea fi dezastruoase.
