Pe data de 19 septembrie 1895 este inaugurat Podul peste Dunăre de la Cernavodă, lucrare proiectată de inginerul Anghel Saligny, fiind, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.

A doua Bătălie de la Jiu s-a declanşat la 29 octombrie 1916, după o puternică pregătire de foc a artileriei, care a durat patru ore. Ofensiva s-a declanşat pe mai multe direcţii şi în acelaşi timp la est şi vest, încât rezervele bombardate şi ele nu au mai putut fi întrebuinţate.

„Se mai poate spera să surprindem pe inamic, căci după succesul obţinut de români contra trupelor generalului Kneussel era evident că românii nu se vor mai aştepta la un atac din partea noastră” – general Erik von Falkenhayn

„Am pus, domnule general, la dispoziţia ţării şi neamului meu, pe lângă trei copii, tot ce D-zeu mi-a dat ca suflet, trup şi minte. Regret din suflet că a fost imposibil să ajungem la rezultatele ce speram, când nu cunoşteam îndeajuns forţele inamicului”- gral Dumitru Cocorăscu

Guvernul român apreciind just situaţia de pe front, simţind nevoia unor competente îndrumări formate la şcoala războiului, a apelat la guvernul francez pentru detaşarea unui general pe lângă comandamentul român.

„Mişcarea generală de înaintare avea ca idee de bază, trecerea munţilor odată cu inamicul sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificaţii, existente pe înălţimile trecătorilor de pe graniţă” (generalul Falkenhayn pregătind ofensiva în România).

Guvernul român apreciind just situaţia de pe front, simţind nevoia unor competente îndrumări formate la şcoala războiului, a apelat la guvernul francez pentru detaşarea unui general pe lângă comandamentul român.

Din rapoartele înaintate de generalul inamic Busse, relativ la şocul contraatacului românilor, rezultă tăria acestuia şi nevoia de retragere pe linia Suseri-Rugi, Rajişte, Bernici. Către ora 16,00 legăturile acestei mari unităţi cu generalul von Kneussel au fost întrerupte.

O faptă de arme deosebită va duce la o răsturnare de situaţie a luptelor în favoarea românilor. Redăm în întregime darea de seamă întocmită de către sublocotenentul Nicolae Pătrăşcoiu, deoarece această acţiune a dus la succesul contraatacului de la Jiu. Meritul este cu atât mai mare, cu cât a pornit din proprie iniţiativă şi reprezintă un caz singular în istoria războiului mondial.

Acţiunile Diviziei 11 Infanterie pe Valea Jiului (oct.-nov.1916). În după amiaza până în seara zilei de 14/27 octombrie, operaţiunile se desfăşoară astfel, de la vest spre est: la Detaşamentul lt.-colonel Dejoianu.